Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un moment artistic din Catedrala Națională a stârnit controverse majore după ce corul de copii al Patriarhiei a interpretat o melodie pe versurile poetului Radu Gyr, cunoscut pentru propaganda legionară din perioada interbelică. Gestul a fost criticat de membri ai societății civile și de Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei și actual membru CNA, care afirmă că „inocentizarea” unor autori marcați de demonism ideologic „face un rău uriaș Bisericii„, potrivit StiriPeSurse.ro.
Evenimentul care a declanșat controversa.
Evenimentul controversat a avut loc de Ziua Clerului Militar, sărbătorită la Catedrala Națională printr-un Te Deum, oficiat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal. La eveniment au participat Ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, şeful Statului Major, toţi preoţii militari, conform raportărilor agenției Basilica.
Cântecul interpretat de corul Tronos Junior se bazează pe poezia „Avem o țară„, semnată de Radu Gyr, poet interbelic și comandant legionar. Momentul a fost filmat și distribuit pe Facebook de agenția de știri a Patriarhiei, fără niciun comentariu critic din partea instituției.
Conform documentelor din arhiva CNSAS, Radu Gyr a fost condamnat în 1945 la 12 ani și 5 luni pentru crime de război. El fusese condamnat și în 1941 sub regimul Antonescu pentru participare la rebeliunea legionară din 21 – 23 ianuarie 1941.
🗞️ Citește și Acestea
Reacții vehemente din partea oficialilor.
Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a reacționat dur la incident. „Cultivarea festivistă în spaţiul ecleziastic a memoriei şi textelor unor intelectuali căzuţi cândva în ispita demonismului ideologic, legionar sau comunist, face un enorm rău Bisericii„, a declarat fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei pentru News.ro.
Bănescu a subliniat că „dirijorul unui cor bisericesc care, contextual, reprezintă cea mai veche şi venerabilă instituţie istorică a României, ar trebui să subînţeleagă acordarea atenţiei maxime în discernerea şi alegerea pieselor interpretate chiar în Catedrala Naţională„.
De asemenea, Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a numit evenimentul „o prăbușire morală„. „În Catedrala Naţională, între pereţi proaspăt sfinţiţi, copii au cântat un poem de Radu Gyr – poetul care a fost propagandistul Mişcării Legionare, vocea unei ideologii fasciste care a semănat ură şi moarte„, a scris deputatul pe Facebook.
Institutul Elie Wiesel cere autosesizarea autorităților.
Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a cerut măsuri concrete. „Așteptăm autosesizarea instituțiilor abilitate să deschidă un dosar de cercetare în baza OUG nr 31/2002„, a declarat Florian pentru G4Media.
OUG 31/2002 prevede interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Florian a subliniat că „Imn pentru clerul militar al unui înalt militant legionar, în noua Catedrală Națională, acolo unde aflăm și sfinți a căror viață a fost legată de legionarism este un fapt cutremurător de propagandă extremistă„.
Patriarhia se apără: „Nu promovează doctrine politice”.
În răspuns la critici, Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a declarat pentru G4Media că „Textul poeziei care sta la baza interpretarii artistice mentionate nu promoveaza in niciun fel vreo doctrina politica sau vreun regim totalitar„.
Agachi a susținut că materialele critice reprezintă „o noua incercare de a asocia Biserica Ortodoxa Romana cu doctrine politice straine de credinta si invatatura ei„.
Mișcarea Legionară, fondată în 1927, a combinat naționalismul radical cu simboluri creștine, încercând să legitimeze violența politică prin referințe religioase. În perioada Statului Național-Legionar (1940–1941), mișcarea a fost responsabilă de persecuții antisemite, violențe politice și crime, inclusiv pogromul de la București din ianuarie 1941.
Institutul „Elie Wiesel” a reamintit în mai multe rânduri (inclusiv în 2021 și 2023) că Radu Gyr este declarat oficial criminal de război și că promovarea publică a simbolurilor, persoanelor și ideilor legionare este interzisă prin legea 217/2015.
Incidentul reaprinde dezbaterea despre modul în care România contemporană gestionează memoria istorică și responsabilitatea instituțiilor publice în promovarea valorilor democratice. Întrebarea centrală rămâne: cum gestionăm memoria culturală a unor personalități implicate în crime sau ideologii extremiste?
Rămâne de văzut dacă instituțiile abilitate vor răspunde solicitării de autosesizare și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a preveni astfel de incidente în viitor.
