Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul intenționează să creeze un fond de solidaritate în care vor ajunge sumele încasate peste un anumit prag de către marile orașe, după majorarea taxelor și impozitelor locale din ianuarie 2026, potrivit Știrile ProTV. Municipiile cu venituri ridicate ar urma să aibă încasările plafonate, iar diferența ar fi redistribuită către bugetul de stat, care ulterior va direcționa banii către comunele și orașele care nu reușesc să se autofinanțeze, într-un mecanism controversat care afectează direct autonomia locală.
Creșteri substanțiale de taxe în marile orașe.
Taxele și impozitele locale au crescut din ianuarie 2026 în principalele orașe ale țării, după introducerea noilor valori impozabile prin Codul Fiscal. București, Cluj-Napoca, Iași și Brașov se numără printre municipiile care au aplicat majorări semnificative.
Primarii au calculat, în medie, creșteri de aproximativ 80% ale impozitelor pe clădiri. În funcție de vechimea locuințelor, unele taxe se vor dubla sau chiar tripla față de nivelul din 2025, conform HotNews.
La impozitele pe autovehicule, cele mai poluante sunt taxate suplimentar. Pentru o mașină cu normă de poluare Euro 6 și motor de un litru, impozitul anual ajunge la 82 de lei, dublu față de anul trecut. La mașinile cu motoare de 2 litri, impozitul va fi de 251 lei la norma Euro 6.
🗞️ Citește și Acestea
Dezechilibrele majore în finanțarea administrațiilor locale.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că România se confruntă cu dezechilibre majore în finanțarea administrațiilor locale, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Datele publicate de Guvern arată că aproximativ 83% din bugetele primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, față de o medie europeană de 51%.
În același timp, taxele și impozitele locale reprezintă mai puțin de 1% din PIB, comparativ cu 3,7% la nivelul Uniunii Europene, potrivit Europa Liberă. Această situație face ca, în multe localități, cheltuielile cu personalul să depășească veniturile proprii ale primăriilor.
Executivul susține că reforma sistemului de impozitare locală era inevitabilă și face parte din angajamentele asumate prin PNRR și în relația cu Comisia Europeană. Guvernul afirmă că bugetul de stat nu mai poate susține transferuri tot mai mari către administrațiile locale, în contextul deficitului bugetar.
Impact bugetar și mecanismul de redistribuire.
Aplicarea noilor măsuri este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de anul precedent.
Cele mai mari creșteri sunt prognozate la impozitele pe clădiri, cu aproximativ 1,42 miliarde de lei în plus, urmate de taxele pe terenuri, cu 1,09 miliarde de lei, și de impozitele pe autovehicule, cu 1,18 miliarde de lei.
Potrivit Guvernului, banii colectați din taxele și impozitele locale vor rămâne la bugetele locale, însă redistribuirea prin fondul de solidaritate va modifica modul în care sunt împărțite resursele între comunități. Municipiile prospere ar putea pierde o parte din veniturile pe care le-ar fi folosit pentru investiții locale, în favoarea localităților cu venituri mai mici.
Mecanismul ridică întrebări majore despre echitatea fiscală și despre modul în care marile orașe, care generează cea mai mare parte din veniturile fiscale, vor putea finanța propriile proiecte de infrastructură și servicii publice.
Primarii din marile orașe au semnalat deja că această măsură ar putea afecta capacitatea lor de a realiza investiții, în condițiile în care vor fi obligați să transfere o parte din veniturile nou încasate către fondul central. „Ne dorim să continuăm dialogul pentru a găsi soluții echitabile”, a declarat un reprezentant al Asociației Municipiilor din România, fără a oferi detalii suplimentare.
Asociația Comunelor din România a informat autoritățile locale cu privire la măsurile adoptate de Guvern în ședința din 17 decembrie 2025, care privesc regimul impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026, potrivit ACoR.
Crearea Fondului Sărăciei, cum este denumit ironic în spațiul public, reprezintă o schimbare fundamentală în autonomia fiscală locală și ar putea genera tensiuni majore între administrațiile locale bogate și cele sărace, precum și între primari și Guvernul central.
