Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nicușor Dan a salutat promulgarea de către Volodimir Zelenski a legii minorităților din Ucraina, pe care o vede ca pe un pas al Kievului spre Uniunea Europeană, potrivit G4Media. Trei organizații ale românilor din Ucraina contestă însă textul.
Ce prevede legea și cine a cerut-o
Proiectul cu numărul 16.119 a fost adoptat de Rada Supremă: 273 de deputați l-au votat în principiu, iar 266 pe articole, în ansamblu, a relatat Antena 3, care citează European Pravda. Copiii din minoritățile ale căror limbi sunt oficiale în UE pot învăța în limba maternă, alături de limba de stat.
Legea răspunde unei cereri a Ungariei. Budapesta a permis deschiderea a două clustere de negociere în dosarul de aderare al Kievului după un plan în 11 puncte privind drepturile minorităților, apoi a blocat înaintarea până la votul Radei. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a numit adoptarea „o condiție necesară” pentru continuarea negocierilor.
Ce a spus Nicușor Dan despre limba maternă.
Într-o postare pe Facebook, președintele a afirmat că Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în UE, proces pe care România îl sprijină ferm. Noile prevederi clarifică, în opinia lui, faptul că limba maternă poate fi folosită „în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor”.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan a promis că va lucra, împreună cu comunitatea și cu autoritățile ucrainene, pentru ca românii să poată învăța în limba maternă, inclusiv la liceu. Formularea contează, pentru că tocmai ciclul liceal este punctul în care comunitatea își vede garanțiile cele mai slabe.
Obiecțiile organizațiilor din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa
Memoriul a fost semnat de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și de Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa. A fost adresat președintelui, ministrului interimar de Externe Oana Țoiu și comisiilor parlamentare pentru românii de pretutindeni și de politică externă.
Semnatarii cer o intervenție urgentă la Kiev pentru modificarea proiectului. Ei voiau garantarea predării în română până la sfârșitul liceului și în învățământul profesional, precum și păstrarea rețelei tradiționale de școli.
Potrivit Tribuna Învățământului, cele 14 pagini de amendamente ale comunității nu s-au regăsit în textul final. Legea păstrează regula potrivit căreia o școală poate extinde lista disciplinelor predate în ucraineană dacă cel puțin două treimi dintre părinții unei clase o cer în scris, iar organizațiile avertizaseră că regula poate șterge treptat caracterul românesc al școlilor minoritare.
Garanțiile din text și zonele disputate
Textul prevede că școlile în care peste 50% dintre elevi învață într-o limbă minoritară pot primi statut de școală minoritară, iar cele existente îl păstrează dacă cel puțin 20% dintre elevi învață în acea limbă. Reorganizarea sau închiderea unei școli minoritare cere o aprobare suplimentară a Ministerului Educației și Științei.
Dacă o școală este reorganizată, elevii pot continua, la cererea părinților, într-o școală cu aceeași limbă de predare din aceeași unitate administrativ-teritorială. Directorii și adjuncții trebuie să cunoască ambele limbi, iar diplomele pot fi emise și în limba minorității.
Un punct rămâne contestat: reforma de comasare a liceelor, care intră în vigoare în toamna lui 2027. Un reprezentant al comunității susține că, dintre cele 44 de licee cu predare în română din regiunea Cernăuți, doar 15 ar rămâne cu clase până în a XII-a, în timp ce un fact-check citat de aceeași publicație afirmă că nicio școală cu predare în română nu va fi închisă în 2027.
Lipsa unei poziții a Ministerului de Externe
În sursele consultate nu apare o poziție oficială a Ministerului Afacerilor Externe de la București. Singura mențiune este că memoriul i-a fost adresat ministrului interimar de Externe.
Reacții pozitive au venit de la alte capitale și instituții: premierul maghiar Péter Magyar a vorbit despre un semnal bun, iar comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a descris legea ca pe un pas decisiv. În sursele consultate, aceste reacții nu abordează obiecțiile comunității românești.
Diferența dintre promisiunea președintelui, ca românii să învețe în limba maternă inclusiv la liceu, și cererea comunității ca această garanție să fie scrisă în lege este chiar punctul pe care memoriul din Cernăuți, Odesa și Transcarpatia îl pune în fața autorităților de la București.
