Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord pentru vânzarea activelor sale internaționale către fondul american Carlyle Group, într-o tranzacție estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, potrivit Digi Economic. Acordul vine în contextul sancțiunilor americane impuse în octombrie 2025, care obligă compania rusă să își vândă activele din străinătate până la 28 februarie 2026, având efecte majore și pentru România, unde Lukoil deține rafinăria Petrotel și peste 300 de stații de distribuție.
Sancțiunile americane, principalul motiv al vânzării.
Lukoil a fost inclus pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, ca răspuns la progresul lent al negocierilor de PACE dintre Rusia și Ucraina. Această mișcare a forțat gigantul petrolier rus să își vândă activele din străinătate sub presiunea termenului limită de 28 februarie 2026.
„Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv permisiunea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle”, a transmis Lukoil, conform TVR Moldova.
Compania a raportat scăderi masive ale profitului net, aproape 50% în prima jumătate a anului 2025, și a solicitat guvernului rus scutiri fiscale pentru a compensa pierderile provocate de sancțiuni. Trezoreria SUA a blocat până acum două încercări anterioare de vânzare, prima către traderul elvețian Gunvor și a doua către Xtellus Partners.
🗞️ Citește și Acestea
Implicațiile pentru România și activele Lukoil.
În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești și operează o rețeThe de aproximativ 300 de stații de distribuție a carburanților. Grupul susține că are aproximativ 4.000 de angajați în țară, cifră care ar putea include și personalul firmelor ce operează stații în sistem de franciză.
Carlyle Group, cumpărătorul activelor, este un fond de investiții american cu o capitalizare de piață de peste 21 de miliarde de dolari și active administrate care depășesc 450 de miliarde de dolari, conform Spotmedia. Fondul este condus de Harvey Schwartz, fost bancher și un apropiat al Partidului Democrat din SUA.
În România, Carlyle este deja prezent prin Black Sea Oil & Gas (BSOG), compania care exploatează gaze naturale în Marea Neagră și asigură în prezent circa 10% din consumul național de gaze. Fondul investește masiv în explorarea și producția de petrol și gaze, rafinare, transport, depozitare și comercializare.
Activele globale Lukoil și viitorul tranzacției.
Lukoil International GmbH controlează operațiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală și Mexic. Printre cele mai importante active se numără participația majoritară în câmpul petrolifer West Qurna 2 din Irak, unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume, precum și rafinării în Bulgaria și România.
Compania operează o rețea de peste 5.300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, având o producție combinată de aproximativ 270.000 de barili pe zi, potrivit raportului anual.
Acordul nu include activele din Kazahstan, unde guvernul țării central-asiatice a depus o ofertă separată la autoritățile americane pentru a achiziționa participațiile Lukoil în proiectele energetice kazahe, inclusiv în Caspian Pipeline Consortium.
Carlyle Group a anunțat că abordarea sa față de activele Lukoil se va concentra pe „asigurarea continuității operaționale, păstrarea locurilor de muncă, stabilizarea bazei de active și susținerea unei performanțe sigure și fiabile în întregul portofoliu”, conform comunicatului oficial.
Cel puțin 12 potențiali cumpărători și-au exprimat interesul pentru achiziționarea activelor Lukoil, printre care marile companii petroliere americane Exxon și Chevron, conglomeratul din Abu Dhabi IHC și Midad Energy din Arabia Saudită, potrivit Adevărul.
Tranzacția marchează practic sfârșitul expansiunii externe a Lukoil, considerată compania rusă cu cea mai mare expunere pe piețele energetice internaționale, și reprezentă o reconfigurare majoră a industriei petroliere globale în contextul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
