Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare cu medicamente, ci cu una de prețuri — iar consecința directă ar putea fi dispariția produselor farmaceutice ieftine de pe piață. Avertismentul aparține lui Dragoș Damian, director executiv al PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, care a explicat într-un interviu pentru news.ro mecanismul prin care conflictul din Orientul Mijlociu, combinat cu prețuri înghețate de 5 ani, creează un risc major pentru accesul pacienților la tratamente accesibile, potrivit Digi24.
Lanțul de aprovizionare, sub presiunea conflictului regional.
Zona Orientului Mijlociu și rutele maritime adiacente — Oceanul Indian, Marea Arabiei, Golful Persic și Marea Roșie — reprezintă o „placă turnantă” pentru materiile prime farmaceutice la nivel global. Peste 90% din materiile prime pentru medicamente provin din India și China, iar transportul lor trece inevitabil prin zonele afectate de conflict, potrivit distribuitorilor farmaceutici.
Producătorii au la dispoziție o plasă de siguranță: fabricile din România, ca și cele din Uniunea Europeană, sunt obligate să mențină stocuri de materii prime pentru două luni de producție normală. Totuși, Damian atrage atenția că această rezervă nu rezolvă problema fundamentală a costurilor: transportul din Asia ar putea dura cu până la două săptămâni mai mult din cauza afectării rutelor prin Bab-el-Mandeb și Canalul Suez, potrivit HotNews.
Prețuri înghețate de 5 ani, costuri în creștere: riscul de rentabilitate.
Problema centrală este că prețurile medicamentelor în România sunt reglementate de Ministerul Sănătății și nu au crescut semnificativ de aproape cinci ani. Orice creștere de costuri este absorbită integral de producători, iar pragul de rentabilitate al produselor ieftine devine tot mai fragil.
🗞️ Citește și Acestea
„Livrările un pic întârziate la începutul războiului acum și-au mai revenit, costurile încep să crească foarte foarte mult din cauza prețului combustibilului, dar și din alte cauze, astfel încât eu nu mă aștept la o criză de medicamente, ci mai degrabă la o criză a prețurilor la medicamente”, a declarat Dragoș Damian, director executiv PRIMER.
„Dacă autoritățile din România sau autoritățile europene nu sunt dispuse să fie flexibile și să permită anumite creșteri de costuri, mai ales la medicamentele ieftine, care sunt cele mai sensibile, atunci s-ar putea într-adevăr să dispară aceste produse”, a avertizat el. Taxa clawback — care depășește 15% din prețul medicamentelor generice — este descrisă de Damian drept principalul factor care face produsele ieftine nerentabile.
Ministerul Sănătății a constituit un grup de monitorizare.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat constituirea unui grup interinstituțional de monitorizare și control pentru disponibilitatea medicamentelor în România, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
„Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață și evoluțiile externe”, a declarat Rogobete, precizând că grupul va funcționa cu monitorizare zilnică a stocurilor, cu atenție specială pe produsele cu risc de discontinuitate.
PRIMER recomandă populației să nu își facă stocuri individuale de medicamente, avertizând că achizițiile excesive POT genera dezechilibre artificiale în piață și pot afecta accesul altor pacienți la tratamentele esențiale.
Soluția propusă: ajustarea prețurilor pentru produsele cu risc.
Damian conchide că soluția necesară nu este una de urgență logistică, ci una de politică farmaceutică. „Probabil că măsura va fi să crească prețurile pentru medicamentele unde există un risc de dispariție din cauza rentabilității”, a spus directorul PRIMER. Reacția autorităților va determina dacă România va reuși să păstreze accesul pacienților la medicamente accesibile sau se va confrunta cu retrageri treptate ale producătorilor din segmentul ieftin.
