Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Înalta Curte de Casație și Justiție a prezentat marți, 31 martie 2026, bilanțul de activitate pentru anul 2025, care relevă un volum de muncă fără precedent, dar și o îmbunătățire semnificativă a eficienței. Instanța supremă a gestionat în total 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de dosare nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25%, potrivit G4Media. Această reducere a stocului este descrisă ca „cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme”.
Supraîncărcare atipică față de standardele europene.
Raportul evidențiază că ÎCCJ funcționează într-un model jurisdicțional „atipic în arhitectura instanțelor supreme europene, dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale”. Bilanțul subliniază că activitatea nu poate fi evaluată exclusiv cantitativ, întrucât complexitatea cauzelor diferă major între secții.
Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, ceea ce o plasează în fruntea dificultății reale de judecată. Secția de contencios administrativ și fiscal a acumulat circa 26% din complexitate, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.
La nivelul secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare magistrat a gestionat în medie 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate — volum ce depășește cu mult standardele instanțelor supreme din Uniunea Europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Cifre care arată presiunea reală pe judecători.
Un indicator specific al volumului de muncă este numărul participărilor în completurile pentru hotărâri prealabile, care a atins 11.794 în cursul anului 2025. În paralel, activitatea de unificare a practicii judiciare a presupus 632 de sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de recursuri în interesul legii, conform bilanțului oficial publicat de instanță.
Activitatea administrativă a adăugat un volum considerabil: 4.121 de ordine emise, 3.052 de lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor și 1.594 de puncte de vedere formulate. Documentul concluzionează că acest cumul de atribuții jurisdicționale și administrative conferă ÎCCJ un caracter „dificil de comparat cu modelele clasice ale instanțelor supreme din Uniunea Europeană”.
Eficiență mai mare în ciuda presiunii instituționale.
Rezultatele anului 2025 contrazic percepțiile negative legate de ritmul de activitate al instanței supreme. ÎCCJ a reușit să reducă termenele de soluționare și să crească rata de rezolvare a dosarelor, chiar în contextul unor presiuni instituționale și publice semnificative.
Instanța a continuat și integrarea dreptului european în jurisprudența națională, prin mecanismul trimiterilor preliminare și valorificarea jurisprudenței CEDO, asigurând o practică judiciară aliniată standardelor europene.
Pentru 2026, prioritățile ÎCCJ vizează optimizarea distribuției încărcăturii între secții, digitalizarea accelerată și consolidarea rolului de unificator al practicii judiciare — obiective necesare pentru a gestiona un volum de activitate care rămâne la niveluri record, potrivit Juridice.ro.
