Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a lansat marți un avertisment adresat Guvernului condus de Ilie Bolojan și întregii clase politice: România se află în fața ultimei oportunități de a beneficia masiv de fonduri europene de coeziune, iar exercițiul bugetar 2028-2034 va fi decisiv pentru viitorul țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri publice organizate la Cluj-Napoca de Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, potrivit Agerpres.
De ce 2028-2034 este ultima șansă de coeziune pentru România.
Argumentul lui Boc pleacă de la o realitate statistică: România se apropie de pragul de 80% din media veniturilor europene, nivel dincolo de care eligibilitatea pentru fonduri consistente de coeziune se reduce semnificativ. După 2034, resursele europene vor fi redirecționate către state mai puțin dezvoltate.
„2028-2034 este ultimul tren pentru România, nu va mai fi altul în care să beneficiem de fonduri de coeziune. De aceea este important să investim banii să ne aducă valoare adăugată, pentru prosperitate pe termen mediu și lung”, a declarat Emil Boc, primar al Cluj-Napocei și raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru politica de coeziune.
România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro în următorul exercițiu bugetar — o sumă superioară celor accesate în perioadele anterioare, conform datelor prezentate la dezbatere.
🗞️ Citește și Acestea
Coeziunea nu e caritate, e motorul pieței unice europene.
Boc a respins percepția că politica de coeziune ar reprezenta un transfer dinspre statele bogate spre cele sărace. „Politica de coeziune nu este una de caritate, nu luăm de la bogați și dăm la săraci — este o greșeală să privim așa. Piața unică înseamnă de fapt dezvoltare peste tot în Europa, dar, inevitabil, economia de piață produce decalaje”, a explicat primarul Clujului.
El a atras atenția că există un risc major de recentralizare a bugetului UE și că vocea regiunilor și a orașelor mari trebuie menținută în negocierile de la Bruxelles. „Nu suntem o Uniune Europeană doar a Capitalelor, ci și a regiunilor și orașelor mari”, a subliniat Boc, invocând și riscul ca tendința de centralizare din România să reducă eficiența absorbției fondurilor.
Banii europeni, legați de viitorul tinerilor care aleg să rămână.
Un mesaj distinct al primarului a vizat migrația tinerilor. Boc a argumentat că fondurile europene trebuie investite în educație, cercetare și infrastructură tocmai pentru a crea condiții reale prin care tinerii să poată rămâne în România sau să se întoarcă din diasporă.
„Libertatea de mișcare trebuie să însemne și libertatea de a rămâne. Trebuie să oferim motive reale pentru ca tinerii să aleagă să rămână acasă”, a spus Boc.
Deputatul clujean Ovidiu Cîmpean, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene și raportor pe viitorul buget al UE, a completat tabloul: „La Bruxelles se negociază viitorul României și al Europei. Vorbim despre cel mai ambițios buget al Uniunii Europene, două trilioane de euro, 1,26% din veniturile naționale brute ale statelor membre”, potrivit Monitorul CJ.
Ce urmează: negocieri decisive la Bruxelles.
Dezbaterea de la Cluj-Napoca a marcat prima consultare de acest gen organizată în afara Bucureștiului pe tema viitorului Cadru Financiar Multianual al UE. Reprezentanți ai administrației locale, mediului academic și mediului economic au subliniat că viitorul României nu depinde doar de sumele alocate, ci și de capacitatea reală de a le absorbi și investi eficient.
Negocierile de la Bruxelles pentru bugetul 2028-2034 vor determina câți bani vor ajunge în România în următorii șapte ani. Decizia care se ia acum va influența infrastructura, universitățile și economia românească pentru un deceniu.
