Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Documente atribuite Cancelariei Prim-Ministrului, apărute în spațiul public, indică existența unor discuții preliminare cu un potențial investitor privind Aeroportul Internațional Henri Coandă, înainte de luarea oricărei decizii oficiale de vânzare sau listare. Guvernul susține că nu există nicio decizie finală, ci doar analize în curs, potrivit Antena 3 CNN și Bursa.ro.
Documentul semnat de șeful Cancelariei.
Un document semnat de Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, datat 15 aprilie 2026, solicită informații de la Ministerul Transporturilor și de la conducerea aeroportului. Textul documentului este explicit: „în contextul unei pregătiri cu un potențial investitor, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vă adresăm rugămintea de a ne sprijini în obținerea unor informații oficiale de la Aeroportul Internațional Henri Coandă”.
Printre datele solicitate se numără statistici de trafic din ultimii 10 ani, informații despre pasarelele de îmbarcare, starea pistelor, eventuale neconformități, programul de operare, situațiile financiare pentru 2025 și planurile de investiții.
Guvernul: „Este doar o recomandare, nu o decizie.”
Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a reacționat la apariția documentelor: „Nu știu ce abuzuri s-ar putea face prin listarea unor companii la bursă. Am să spun a nu știu câta oară același lucru — ceea ce s-a prezentat în spațiul public este o recomandare, nu este o decizie, un fapt împlinit. Un asemenea demers poate să dureze aproximativ un an, minim.”
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit surselor publice, seria de companii vizate pentru posibile tranzacții include CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română — o listă-pilot de 22 de întreprinderi publice. Metodologia propusă este Accelerated Book Building (ABB), un mecanism prin care acțiunile se vând rapid, în interval de 24–48 de ore, de regulă către investitori instituționali.
Implicații și critici.
Controversa este amplificată de contextul crizei politice actuale: Ștefan Radu Oprea, secretarul general demisionar al Guvernului și lider PSD, a acuzat că documentele privind listarea nu au fost dezbătute în CNR9, Comitetul Interministerial responsabil cu reforma companiilor de stat. El a susținut că lista a fost introdusă „pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiată”.
Oprea a calificat abordarea drept un demers fără justificare solidă, mai ales în cazul companiilor deja listate — Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz —, argumentând că vânzarea unor pachete suplimentare „nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”.
Documentele estimate de venituri din primele trei tranzacții prioritare indică sume cuprinse între 3 și 8 miliarde de lei, calculate la capitalizările bursiere din martie 2026.
Procesul de transparentizare sau vânzare a activelor aeroportuare rămâne, deocamdată, suspendat între declarații oficiale prudente și documente care sugerează pași mai avansați decât cei recunoscuți public. Decizia finală depinde și de evoluția situației politice, în contextul în care Guvernul funcționează fără miniștrii PSD.
