Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Chiar înainte de a-și depune demisia alături de miniștrii PSD, Ștefan Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, a lansat o critică frontală la adresa planurilor de listare la bursă a companiilor de stat, calificând inițiativa vicepremierului Oana Gheorghiu drept lipsită de fundament economic real. Declarațiile sunt reproduse de Adevărul și Mediafax.
Acuzele specifice: proceduri ocolite și argumente false.
Oprea susține că lista exploratorie a 22 de companii de stat vizate pentru posibile tranzacții — printre care CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română nu a fost dezbătută în cadrul CNR9, Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, organismul tehnic creat tocmai pentru astfel de analize.
„Documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiat”, a scris oficialul PSD pe Facebook. El califică această abordare drept o contradicție cu principiile de transparență pe care le promovează însuși procesul de listare bursieră.
„Listarea nu reduce deficitul și nu are legătură cu PNRR.”
Oprea respinge și argumentul legat de Jalonul 443 din PNRR, invocând că acesta „prevede listarea sau restructurarea a cel puțin 3 companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen august 2026″ și că nu are nicio legătură directă cu CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța. Mai mult, el precizează că termenul nu mai permite listări reale, un proces profesionist necesitând minimum 9–18 luni, iar vicepremierul Gheorghiu ar fi confirmat inclusiv această imposibilitate.
🗞️ Citește și Acestea
„România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. Așadar, lista de listare anunțată public nu are legătură cu îndeplinirea jalonului PNRR”, a detaliat Oprea.
Argumentul guvernanței corporative, respins.
Secretarul general demisionar contestă și ideea că listarea suplimentară ar îmbunătăți managementul companiilor deja cotate. „Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate. Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”, a argumentat el.
În concluzie, Oprea a sintetizat: „Listarea companiilor de stat poate fi un instrument bun. Dar confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, introdusă fără dezbatere tehnică prealabilă — asta nu e reformă. E comunicare politică prezentată ca urgență tehnică.”
Răspunsul vicepremierului.
Oana Gheorghiu a respins acuzațiile, susținând că PSD a fost informat în scris din 18 martie 2026 și nu a transmis nicio observație. „Am primit răspuns de la PNL și USR. De la PSD — nimic”, a scris vicepremierul pe Facebook. Ea acuză că scandalul are, de fapt, o altă miză: componența Consiliilor de Administrație din companiile de stat.
Disputa dintre Oprea și Gheorghiu ilustrează tensiunile adânci care au condus la ruptura coaliției PNL–PSD, iar soluționarea ei depinde de forma pe care o va lua viitoarea guvernare românească.
