Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a criticat dur modul în care autoritățile au comunicat despre drona marină distrusă lângă platforma Neptun Deep, susținând că mesajele contradictorii afectează capacitatea României de a răspunde la un atac hibrid, potrivit Digi24. Declarația lui Diaconescu drona Neptun Deep a venit înainte ca ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, să confirme definitiv că obiectul neutralizat avea explozibil la bord.
Incidentul a avut loc pe 20 august, când o dronă maritimă aflată în derivă a fost semnalată în jurul orei 06:28 de o navă comercială, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța, în apropierea platformei Neptun Alpha. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol cu ordin de tragere, iar una dintre ele a deschis focul cu tunul de bord asupra țintei.
Mesajul contradictoriu al lui Miruță despre explozibil
Radu Miruță a anunțat inițial, într-o postare pe Facebook, că drona a fost distrusă în siguranță și că aceasta era încărcată cu explozibil. Ulterior, ministrul a eliminat din mesaj referirea la încărcătura explozivă, iar în discuția cu presa a precizat doar că informația „urmează să fie confirmată”, potrivit Antena3 CNN.
Confuzia a fost amplificată de faptul că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preluase deja prima variantă a informației și declarase public că România a distrus o dronă navală cu explozibil, calificând incidentul drept parte a unui război hibrid. La scurt timp, Miruță a afirmat la Buzău că nava Gărzii de Coastă trimisă în zonă ar fi găsit o a doua dronă, informație pe care a corectat-o ulterior.
🗞️ Citește și Acestea
„Comunicarea este parte a contracarării atacurilor hibride”
Pe acest fond, Cristian Diaconescu a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că lipsa de coerență în comunicarea oficială nu este o simplă gafă de presă. El a subliniat că, într-un context de război hibrid, comunicarea publică face parte din apărarea statului.
Fostul ministru a cerut, respectuos, ca la București să se înțeleagă clar acest lucru, subliniind că într-o situație de război „comunicarea este parte a contracarării atacurilor hibride”, a avertizat Cristian Diaconescu.
Fostul șef al diplomației a explicat și temeiul juridic al intervenției militare, arătând că Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării permite României să își protejeze infrastructura economică din zona exclusivă. Potrivit acestuia, dreptul de a distruge un obiect neautorizat în zonă se aplică indiferent dacă acesta transportă sau nu muniție.
Neptun Deep, miză strategică înainte de exploatarea din 2027
Diaconescu a atras atenția că astfel de incidente trebuie privite prin prisma importanței economice pe care exploatarea de gaze din Marea Neagră o va avea începând din 2027, an în care este așteptat startul producției de la Neptun Deep, considerată esențială pentru securitatea energetică a României și pentru reducerea dependenței europene de gazele rusești.
Fostul ministru se așteaptă la noi tentative de destabilizare pe măsură ce se apropie termenul exploatării, avertizând că „interesul strategic va fi enorm” și că vor fi exercitate presiuni asupra investitorilor din zonă.
El a cerut o colaborare mai strânsă cu partenerii occidentali, inclusiv din punct de vedere economic, și a susținut că infrastructura critică din Marea Neagră ar trebui protejată printr-un sistem defensiv coordonat de NATO sau de statele partenere, după modelul solicitării Poloniei pentru o bază permanentă a Statelor Unite pe teritoriul său.
Clarificarea finală: o singură dronă, cu explozibil confirmat
Ministrul Apărării a revenit ulterior cu precizări, arătând că analiza datelor de la aeronavele F-16, corelată cu informațiile culese de nava ajunsă la fața locului, a confirmat existența unei singure drone, nu a două, așa cum sugerase inițial. Aceasta fusese lovită de rafalele trase din tunul avionului, dar nu fusese distrusă complet, iar militarii EOD aflați la bordul navei au neutralizat-o definitiv.
După ce a corelat datele descărcate din sistemele de urmărire ale aeronavelor F-16 cu informațiile culese de nava ajunsă la fața locului, ministrul a precizat că „a fost vorba despre o singură dronă”, potrivit Mediafax.
Partea ucraineană a transmis oficial că drona nu îi aparține. Până la acest moment, autoritățile române nu au anunțat public proveniența dispozitivului, deși șeful Statului Major al Forțelor Navale confirmase, cu câteva zile înainte, că dronele descoperite anterior în aceeași zonă erau de proveniență rusească.
Contrastul dintre versiunea inițială cu explozibil, varianta corectată și confirmarea finală rămâne, potrivit lui Diaconescu, exact tipul de bâlbâială pe care România nu și-o poate permite într-o zonă în care miza economică și cea militară se suprapun tot mai des.
