Conducerea PNL a stabilit o nouă formulă pentru filialele din București, iar doi politicieni intrați în partid abia în urmă cu două luni ajung la șefia unor organizații importante, potrivit Gândul. Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au fost desemnați președinți interimari la sectoarele 3 și, respectiv, 4.
Noua conducere a organizațiilor din Capitală
Deciziile au fost luate în ședința online a Biroului Politic Național al PNL, începută pe 21 august la ora 12:00. Structura de conducere pentru București arată astfel: PNL București rămâne condus de Sebastian Burduja, Sectorul 1 este condus de George Tuță, Sectorul 2 de Sanda Nicola (președinte interimar), Sectorul 3 de Dragoș Pîslaru, Sectorul 4 de Oana Gheorghiu, Sectorul 5 de Andrei Badiu, iar Sectorul 6 rămâne la Paul Moldovan.
Președinții interimari de la sectoarele 2, 3, 4 și 5 urmează să își câștige legitimitatea printr-un vot în cadrul alegerilor interne ale partidului, potrivit Financial Intelligence.
De la înscrierea în partid la șefia unei filiale, în două luni
Numirile lui Dragoș Pîslaru și ale Oanei Gheorghiu sunt cele mai comentate din noua formulă. Cei doi s-au înscris în PNL pe 20 iunie 2026, cu o zi înaintea Congresului extraordinar convocat de echipa lui Ilie Bolojan, declarându-se atunci apropiați ai președintelui partidului.
A doua zi, la Congresul din 21 iunie, Pîslaru și Gheorghiu au fost aleși vicepreședinți ai PNL, alături de Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Acum, la mai puțin de două luni de la aderare, cei doi primesc și câte o organizație teritorială din București.
🗞️ Citește și Acestea
Pîslaru îl înlocuiește la Sectorul 3 pe Andrei Baciu, iar Gheorghiu preia Sectorul 4 de la Ionuț Stroe. Amândoi foștii președinți s-au numărat printre liberalii care s-au situat în tabăra lui Adrian Veștea în confruntarea internă din vara acestui an și care au contestat în instanță deciziile conducerii Bolojan.
Al doilea val de schimbări, după demiterile din iulie
Reorganizarea din 21 august continuă o operațiune începută pe 20 iulie, când Biroul Politic Național a decis demiterea președinților și dizolvarea birourilor politice de la sectoarele 2, 3, 4 și 5. Au fost înlăturați atunci Monica Anisie de la Sectorul 2, Andrei Baciu de la Sectorul 3, Ionuț Stroe de la Sectorul 4 și Dan Meran de la Sectorul 5, alături de conducerile PNL Ialomița și PNL Galați.
Toți trei, Anisie, Baciu și Stroe, s-au numărat printre contestatarii din instanță ai conducerii partidului, iar Anisie fusese inclusă chiar în formula de Guvern propusă de Adrian Veștea. Practic, la două dintre cele mai importante filiale bucureștene, gruparea care s-a opus lui Bolojan este înlocuită acum cu doi dintre cei mai recenți membri ai partidului, ambii poziționați public de partea fostului premier.
Conflictul din PNL, încă nerezolvat în instanță
Schimbarea filialelor are loc în timp ce disputa legată de Congresul din 21 iunie nu s-a încheiat pe cale juridică. Congresul fusese convocat în plină confruntare între Ilie Bolojan și Adrian Veștea, care fusese desemnat premier și își anunțase inițial intenția de a candida împotriva lui Bolojan la șefia partidului, calificând ulterior Congresul drept nestatutar.
La reuniunea din 21 iunie, Bolojan a fost reales președinte, iar Congresul a cerut demisia din PNL a mai multor lideri ai taberei adverse, printre care Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Contestatarii au mers însă în instanță: pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârea prin care fusese convocat Congresul, iar pe 21 iulie Curtea de Apel București a respins definitiv apelul PNL, astfel că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea pe fond a procesului.
Separat, Tribunalul București a suspendat executoriu și hotărârile adoptate la Congres, inclusiv cele privind noua conducere și modificarea statutului. Instanța a reținut că modificările statutare nu devin aplicabile înainte de încuviințarea lor de către tribunal și publicarea hotărârii definitive. În urma acestor decizii, echipa Bolojan a anunțat că va opera potrivit statutului adoptat la Congresul din iulie 2025 și a convocat BPN pentru schimbarea filialelor prin mecanismele prevăzute de vechiul statut, exact procedura folosită vineri.
Rezultatul e o situație în care partidul are, formal, o conducere teritorială numită prin mecanismele vechiului statut, în timp ce legalitatea Congresului care ar fi trebuit să aducă schimbarea rămâne suspendată în instanță.
