Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, pe 21 august, că legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată dacă partidele ajung la un acord politic, altfel România riscă un rating de țară mai slab și taxe mai mari, potrivit Adevărul.
Argumentul central: 700 de milioane de euro din PNRR
Declarația vine în plină cursă contra cronometru pentru jaloanele din PNRR, care trebuie închise până la finalul lunii august. Legea salarizării este unul dintre cele mai importante, iar neadoptarea ei ar însemna pierderea unei tranșe europene.
„Este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro”, a spus Bolojan, citat de Adevărul, referindu-se la jalonul PNRR legat de această reformă.
Premierul a legat adoptarea legii de credibilitatea României în fața partenerilor europeni, a agențiilor de rating și a investitorilor, un angajament pe care îl consideră necontestat de guvernele anterioare.
Predictibilitate pentru anii următori
Al doilea argument invocat de Bolojan ține de evoluția salariilor din sectorul public pe termen mediu. Potrivit G4Media, legea ar introduce o regulă clară pentru evoluția salariilor bugetarilor în următorii doi sau trei ani, menită să evite presiunile din anii preelectorali.
🗞️ Citește și Acestea
Premierul a amintit ce s-a întâmplat în 2023 și 2024, când masa salarială din sectorul public a crescut rapid pe fondul fragmentării politice, iar el consideră că lipsa unui mecanism de plafonare ar putea repeta acel scenariu.
Inechitățile din sistemul public, al treilea argument
Bolojan a susținut și că legea corectează diferențele salariale mari între angajați care fac aceeași muncă, dar sunt plătiți diferit în funcție de instituție. Potrivit lui, aceste inechități generează nemulțumiri permanente și presiuni constante pentru majorări, în timp ce angajații din sectorul privat, care susțin prin taxe aceste cheltuieli, rămân în afara discuției.
Mesaj pentru sindicate: nu toate cererile pot fi acoperite
Declarația premierului vine în ziua în care mai multe sindicate din Educație și Justiție au criticat public ultima variantă a proiectului de lege. Bolojan a răspuns că spațiul bugetar are limite clare.
„Sunt solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite”, a afirmat premierul, potrivit Mediafax, avertizând că o creștere a masei salariale peste posibilitățile economiei ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României.
Limita bugetară: între 8 și 12 miliarde de lei
Ultima variantă a proiectului, transmisă partidelor pe 20 august, reduce valoarea de referință pentru calcularea salariilor de la 4.100 la 4.000 de lei, potrivit Publisind. Proiectul păstrează sistemul cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8.
Cheltuielile cu salariile publice reprezintă în prezent aproximativ 8,1% din PIB, față de 9,4% în 2024, iar România și-a asumat reducerea acestei ponderi până la 7,9%. În scenariul cel mai restrictiv, spațiul suplimentar pentru majorări ar fi de circa 8 miliarde de lei, în cel mai generos, de aproximativ 11 sau 12 miliarde.
Bolojan a insistat că masa salarială nu poate crește mai repede decât economia, altfel deficitul bugetar, pe care România s-a angajat să îl reducă de la 6,2% din PIB în 2026 la 5,3% în 2027, ar rămâne nesustenabil.
Vot posibil săptămâna următoare
Premierul a încheiat prin a anunța că grupurile parlamentare PNL au mandat să susțină proiectul dacă acesta ajunge la un acord politic în perioada următoare. Comisia Europeană a cerut deja clarificări pe forma anterioară a legii, transmisă la Bruxelles de ministrul Dragoș Pîslaru, iar Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii lucrează la o variantă revizuită.
Argumentul lui Bolojan rămâne același de la o declarație la alta: fără o lege care să plafoneze creșterile, presiunea revendicărilor din sectorul public s-ar întoarce în orice caz asupra bugetului, doar că fără nicio regulă care să o limiteze.
