Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a anunțat sâmbătă, 30 mai 2026, trei măsuri structurale menite să modernizeze sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, potrivit Agerpres. Reformele vizează evaluarea economică a medicamentelor, întărirea controlului intern și extinderea colaborării dintre sectorul public și cel privat în programele naționale de sănătate.
Departamentul de Farmaco-Economie: decizii bazate pe dovezi științifice
Prima și cea mai semnificativă dintre cele trei măsuri este înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, aprobată de Consiliul de Administrație al CNAS. Noua structură va funcționa în subordinea directă a președintelui instituției și va fi formată din medici, farmaciști și economiști.
Rolul său principal va fi de a analiza costurile și eficiența terapiilor inovatoare înainte ca acestea să fie finanțate din fonduri publice. Moldovan a explicat că decizia vine ca răspuns la creșterea accelerată a cheltuielilor cu medicamentele și la nevoia de a fundamenta rambursările pe baza unor criterii obiective — rezultate clinice și criterii economice solide —, nu pe premise arbitrare.
Noul departament va contribui, de asemenea, la negocierea contractelor de tip cost-volum și cost-volum-rezultat, mecanisme prin care statul plătește un medicament proporțional cu eficacitatea sa dovedită în practica clinică. Președintele CNAS a anunțat și o invitație publică adresată experților din domeniu, pentru a se alătura echipei.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul este relevant: CNAS administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice alocate sănătății, iar cheltuielile cu medicamentele inovatoare au crescut constant în ultimii ani, fără ca mecanismele de evaluare să țină pasul cu această evoluție.
Direcția de Audit Public Intern: control mai riguros al banului public
Cea de-a doua reformă constă în înființarea unei Direcții Naționale de Audit Public Intern, prin reorganizarea structurii existente de audit din cadrul CNAS.
Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, noua direcție va evalua eficiența utilizării resurselor, va identifica vulnerabilități sistemice și va formula recomandări de remediere. Scopul declarat este consolidarea instituțională a CNAS și creșterea transparenței în gestionarea fondurilor publice.
Aceasta este o schimbare de substanță, nu doar de organigramă: structura de audit devine mai puternică și mai autonomă, cu un mandat explicit de a verifica modul în care sunt utilizate miliardele de euro gestionate anual de sistemul de asigurări.
Colaborarea public-privat, pe baze clare și verificabile
A treia măsură vizează modificarea cadrului legislativ care reglementează programele naționale de sănătate, astfel încât pacienții să poată accesa mai rapid servicii medicale atunci când capacitatea unităților publice este depășită.
CNAS a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care introduce criterii obiective pentru evaluarea acestor situații. Potrivit lui Moldovan, scopul nu este înlocuirea sistemului public, ci completarea lui cu sectorul privat atunci când există o nevoie reală și dovedită, conform Digi24.
Programele vizate: oncologie, cardiologie, PET-CT, radioterapie
Mecanismul de colaborare public-privat va putea fi activat în mod prioritar pentru programele destinate pacienților cu afecțiuni grave. Pe lista exemplificată de șeful CNAS se regăsesc oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță de tipul PET-CT.
Potrivit DCMedical, obiectivul central este reducerea timpilor de așteptare și facilitarea accesului pacienților la diagnostic și tratament cât mai aproape de domiciliu, fără ca aceștia să fie nevoiți să parcurgă distanțe lungi sau să aștepte luni întregi pentru o programare.
Ce înseamnă concret aceste reforme pentru pacienți
Cele trei măsuri anunțate de CNAS configurează o schimbare de abordare la nivel sistemic. Pe termen scurt, pacienții cu afecțiuni oncologice sau cardiovasculare ar putea beneficia mai rapid de servicii decontate și la furnizorii privați, dacă spitalele publice din zona lor nu au capacitatea necesară.
Pe termen mediu, noul Departament de Farmaco-Economie ar putea influența direct lista medicamentelor rambursate — cu potențiale efecte atât pozitive (includerea unor tratamente eficiente la prețuri justificate), cât și restrictive (eliminarea medicamentelor costisitoare cu eficacitate clinică redusă dovedită).
Rămâne de văzut în ce măsură aceste reforme vor fi implementate efectiv și monitorizate. Urmează să vedem dacă structurile nou-înființate vor reuși să funcționeze independent de presiunile politice și de lobby-ul companiilor farmaceutice.
