Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vladimir Putin a avertizat Armenia că apropierea de Uniunea Europeană ar putea duce la repetarea conflictului de tip ucrainean, iar Moscova a acționat imediat: ambasadorul Rusiei la Erevan a fost rechemat la consultări, potrivit HotNews.ro. Declarațiile și gestul diplomatic vin cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din Armenia și marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre Moscova și Erevan.
„Criza din Ucraina a început odată cu apropierea de UE”
La un summit al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) desfășurat la Astana, în Kazahstan, Vladimir Putin a invocat explicit „scenariul ucrainean” drept avertisment pentru Armenia.
„Scenariul ucrainean a început cu o tentativă a Kievului de a adera la UE”, a declarat Putin, adăugând că Rusia nu s-a opus inițial acestei orientări.
Liderul de la Kremlin a cerut Armeniei să organizeze un referendum privind direcția sa strategică „cât mai rapid” și a afirmat că nu este posibilă o situație intermediară: „Este imposibil să le împaci pe amândouă”, a spus Putin, referindu-se la apartenența simultană la structurile europene și la Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Moscova.
🗞️ Citește și Acestea
Ambasadorul rus, chemat la consultări la Moscova
Ministerul rus de Externe a anunțat sâmbătă, 31 mai, că ambasadorul Serghei Kopîrkin a fost rechemat la Moscova „în vederea consultărilor despre măsurile luate în vederea unei apropieri de Uniunea Europeană, care subminează cooperarea în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice”.
Gestul are o semnificație diplomatică clară: rechemiarea unui ambasador la consultări este un semnal de nemulțumire profundă, cu un pas înaintea rupturii formale a relațiilor.
Potrivit Capital.ro, Putin lansase un avertisment similar și pe 9 mai 2026, cerând Armeniei să aleagă între Bruxelles și structurile economice controlate de Moscova.
Contextul: Armenia se îndepărtează de Rusia
Tensiunile dintre Moscova și Erevan au crescut constant în ultimii ani. Armenia a acumulat frustrări față de incapacitatea Rusiei de a o proteja în conflictele cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah — un teritoriu pe care Armeniei l-a pierdut în 2023, în ciuda prezenței soldaților ruși din forțele de menținere a păcii.
Premierul armean Nikol Pașinian a ales ulterior o politică externă mai echilibrată. Armenia a redus cooperarea militară cu Moscova, a gazdat un summit european în mai 2026, iar Uniunea Europeană a salutat „un salt înainte” în relațiile cu Erevanul.
Declarațiile lui Putin vin exact înaintea alegerilor parlamentare din Armenia — un test pentru Pașinian, care a navigat prudent între Rusia și Occident. Intenția Kremlinului de a influența percepțiile electorale este evidentă, apreciază analiști citați de Ukrainska Pravda.
Paralela cu Moldova și România
Îngrijorările Kremlinului față de Armenia urmează un tipar deja observat în relația cu Republica Moldova și, prin extensie, cu România. Moscova consideră că orice apropiere a fostelor republici sovietice de Uniunea Europeană reprezintă o amenințare strategică directă.
Invocarea „scenariului ucrainean” nu este o metaforă întâmplătoare: este un avertisment explicit că Rusia este dispusă să folosească forța sau presiunea asimetrică împotriva oricărei țări pe care o consideră că i-a ieșit din sfera de influență.
Tonul Kremlinului față de Armenia oglindește exact discursul folosit față de Ucraina înainte de 2022 și față de Moldova în perioada actuală — o strategie consecventă de intimidare a statelor care optează pentru integrare europeană.
