Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a României a dezbătut, pe 12 august, sesizarea privind Legea biodiversității, act atacat de AUR și legat direct de un jalon PNRR de aproape 972 de milioane de euro, potrivit Știrile ProTV. În aceeași zi, judecătorii constituționali au avut pe rol și sesizările pe Legea integrității, cu miză directă asupra mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Ce conține legea biodiversității
Actul aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030. Documentul vizează conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate și extinderea rețelei naționale de arii protejate, în linie cu țintele europene de 30% suprafață protejată și 10% protecție strictă.
În Camera Deputaților, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”, iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile și 27 „împotrivă”. Senatorii AUR au votat împotriva documentului la ambele camere.
Legea reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar Guvernul a estimat că nerespectarea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro. Termenul pentru promulgare este 31 august.
🗞️ Citește și Acestea
De ce a fost contestată la Curte
AUR a sesizat CCR pe 7 august, la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. Contestarea vine pe fondul unei dispute mai largi: strategia fusese inițial aprobată de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras actul și a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea unui document emis de un guvern interimar.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat, potrivit Cotidianul.ro, Ministerul Mediului că a plătit firme private pentru elaborarea strategiei, deși dispune de o direcție proprie de specialitate, și a cerut Curții de Conturi să verifice legalitatea acestor cheltuieli.
Legea integrității, cu amendamente „Fritz” și „Grădinaru”
Aceeași zi de audieri la CCR a inclus și sesizările pe noua Lege a integrității, atacată printr-o acțiune comună a 27 de senatori USR și PNL, dar și printr-o sesizare separată a președintelui Nicușor Dan.
Prima miză privește retroactivitatea sancțiunilor. Prevederea contestată stabilește că aleșii pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese își pierd mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, o formulare asociată în spațiul public cu situația lui Dominic Fritz, dar și a altor aleși locali aflați în situații similare, potrivit Radio România.
A doua miză vizează extinderea obligației de declarare a averii către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, o prevedere interpretată politic drept vizând-o pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru. Aceasta și-a publicat deja declarațiile de avere și de interese, cu câteva zile înaintea ședinței de la Curte.
Contextul PNRR și acuzațiile politice
Legea integrității este, la rândul ei, jalon critic în PNRR și trebuie promulgată tot până la 31 august. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că, prin sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja liderii. Contestatarii răspund că o lege neconstituțională ar periclita oricum jalonul în fața Comisiei Europene.
Disputa are loc la doar un an după ce, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate și experții anticorupție avertizează că o nouă restrângere a transparenței ar putea afecta angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Dacă respinge obiecțiile, Curtea permite ca ambele legi să meargă mai departe spre promulgare. Dacă identifică prevederi neconstituționale, actele se întorc în Parlament pentru a fi puse în acord cu decizia CCR, ceea ce ar complica respectarea termenului de 31 august impus de Comisia Europeană.
Miza financiară cumulată a celor două jaloane depășește 1,7 miliarde de euro, motiv pentru care deciziile Curții sunt urmărite îndeaproape atât la Bruxelles, cât și în coaliția de guvernare. Rămâne de văzut dacă termenele legale pot fi respectate fără ca legile să fie trimise înapoi în Parlament.
