Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Negocierile de la Palatul Cotroceni pe tema legii salarizării nu au dus la un acord politic, însă au apropiat părțile de un compromis, potrivit Profit.ro. Președintele Nicușor Dan le-a dat Ministerului Muncii și liderilor de partide un termen de aproximativ o săptămână pentru a găsi o variantă susținută în Parlament.
Ce s-a discutat la Cotroceni
La reuniune au participat președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, respectiv Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, alături de reprezentanți ai grupului tehnic de lucru pe legea salarizării.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat, la ieșirea de la discuții, că nu a fost luată nicio decizie politică. „Ca să fim foarte onești, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament”, a declarat Pîslaru, citat de Digi24.
Miza celor 770 de milioane de euro din PNRR
Adoptarea și promulgarea legii până la 31 august 2026 reprezintă un jalon critic din PNRR, de care depind aproximativ 770 de milioane de euro. Intenția actuală este ca proiectul să ajungă în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, peste două săptămâni, pentru a putea fi adoptat de ambele Camere la timp.
Pe masă rămân două variante politice. Prima presupune ca întreaga lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie, astfel încât reforma să fie considerată îndeplinită fără riscuri pentru banii europeni. A doua variantă ar permite adoptarea legii acum, cu grile salariale etapizate pentru Sănătate și Educație, pe măsură ce apare spațiu bugetar.
„Nu mai avem foarte mult timp”, a avertizat Pîslaru după întâlnire, precizând că Ministerul Muncii a primit sarcina să continue lucrul sub medierea Administrației Prezidențiale.
Sănătatea și Educația cer împreună 7 miliarde de lei
Cele mai dificile probleme rămân în Sănătate și Educație. Sănătatea a formulat revendicări care ar necesita aproximativ 2 miliarde de lei în plus, iar Educația ar avea nevoie de circa 5 miliarde de lei suplimentar, un total de aproximativ 7 miliarde de lei care nu sunt disponibili în anvelopa bugetară actuală.
În Sănătate, ministrul a spus că discuțiile au avansat semnificativ, dar rămân două probleme: matricea coeficienților de salarizare, cerută diferențiat pe tipuri de unități sanitare, și sporurile pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare legală.
„Nu este că am avea vreo problemă de principiu. Am agreat principiile, am agreat cadrul, ceea ce reprezintă un progres foarte mare, dar în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial”, a explicat Pîslaru, potrivit sursei citate mai sus.
Ministrul Muncii a insistat că impactul suplimentar pentru 2027 nu poate depăși anvelopa de aproximativ 12,1 miliarde de lei prevăzută pentru reformă. Cu alte cuvinte, proiectul ar putea fi trimis în Parlament chiar dacă disputele financiare nu vor fi rezolvate prin alocarea unor sume suplimentare.
În ciuda lipsei acordului politic, Pîslaru a prezentat o notă optimistă privind negocierile tehnice. „În acest moment, aș vrea să vă spun că pe cele două sectoare-cheie […] au fost făcute progrese importante”, a afirmat ministrul.
Proiectul, publicat în iulie, introduce un nou sistem de salarizare bazat pe grade și coeficienți raportați la o valoare de referință, cu scopul declarat de a reduce discrepanțele acumulate în sistemul bugetar. Următoarea etapă va arăta dacă echipele tehnice reușesc, în intervalul stabilit de președinte, să găsească o formulă susținută de o majoritate parlamentară.






















