Seceta care a lovit bazinul Dunării a inversat radical raportul de forțe pe piața regională de energie: Bulgaria exportă zilnic cantități record către vecini, iar România a devenit unul dintre principalii cumpărători. Potrivit Mediafax, ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a confirmat la Nova TV că țara vecină obține „milioane de leva” în plus din aceste vânzări.
Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 MWh de energie electrică pe zi, un volum descris de autoritățile de la Sofia drept fără precedent. Situația se explică prin combinația dintre nivelul extrem de scăzut al Dunării, care a redus producția nucleară din regiune, și investițiile masive făcute de bulgari în sisteme de stocare a energiei.
România cumpără masiv energie din Bulgaria
Seceta severă a obligat Nuclearelectrica să oprească preventiv, pe 28 iulie, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă, din cauza nivelului fără precedent de scăzut al fluviului. Unitatea 2 a fost la rândul ei pregătită pentru oprire, dar a rămas conectată la rețea după ce parametrii au permis continuarea funcționării în siguranță.
Datele Transelectrica analizate pentru seara de 6 august arată amploarea dependenței de importuri. La ora 19:45, România consuma aproximativ 7.232 MW, în timp ce producția internă acoperea doar 4.991 MW. Diferența, de aproape 2.240 MW, venea din import, adică aproape o treime din consumul instantaneu al țării.
Cel mai mare flux fizic provenea direct din Bulgaria, aproximativ 2.474 MW, prin cele patru linii de interconexiune dintre cele două state, potrivit Forbes.ro. O parte din energia intrată în sistemul românesc poate tranzita ulterior către alte piețe, inclusiv Republica Moldova, astfel că fluxul de la frontieră nu se suprapune integral peste consumul intern.
🗞️ Citește și Acestea
De ce Bulgaria rezistă mai bine la seceta de pe Dunăre
Diferența dintre cele două țări vine și din felul în care au fost proiectate sistemele de răcire ale centralelor nucleare. Autoritatea bulgară de reglementare nucleară a explicat, pentru presa de la Sofia, că reactoarele de la Kozlodui folosesc circuite de răcire separate, care reduc dependența imediată de nivelul Dunării.
„Nu am mai văzut niciodată un astfel de miracol, atingem 32-33 de mii de megawați-oră de export pe zi”, a declarat Dimitar Zarchev, directorul Departamentului Central de Dispecerizare al Operatorului Sistemului Electric bulgar, pentru Radio Național Bulgar, potrivit Știrile ProTV.
Pe lângă cele două reactoare de la Kozlodui, care acoperă aproximativ 37-38% din mixul energetic bulgar, Sofia a mizat masiv pe dezvoltarea capacităților de stocare. Potrivit ministrului Petrova, Bulgaria a introdus în mai puțin de un an peste 6 GW de sisteme de baterii, parțial finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență. Bateriile permit stocarea energiei solare ieftine din timpul zilei și livrarea ei în rețea seara, exact în orele de vârf ale cererii, atunci când România devine cea mai dependentă de importuri.
Cererea de energie din regiune depășește aproape complet capacitatea de export
Presa bulgară a semnalat presiunea de pe piață încă din primele zile ale lunii august. Traderi din România și Ungaria au solicitat capacități transfrontaliere de 3.500-4.000 MW pentru achiziții de energie din Bulgaria, iar capacitatea disponibilă pentru export a fost practic utilizată integral, potrivit Realitatea.net.
Cererea vine în paralel din două direcții: România, afectată de oprirea unui reactor de la Cernavodă, și Ungaria, unde producția centralei de la Paks a fost la rândul ei limitată din același motiv, nivelul scăzut al apei folosite pentru răcire.
România pregătește limitarea consumului industrial
Contrastul dintre cele două țări a devenit vizibil chiar la nivel guvernamental. În timp ce ministrul bulgar anunța venituri record din exporturi, Guvernul României adopta cadrul legal care permite Transelectrica să limiteze, doar ca ultimă soluție, consumul marilor companii în intervalul orar 19:00-23:00. Consumatorii casnici nu sunt incluși în acest mecanism.
Înainte de a recurge la limitarea consumului, Transelectrica poate porni capacități de rezervă și poate reduce sau anula exporturile de energie ale României. Ministerul Energiei a cerut deja voluntar populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă folosirea energiei în orele de seară, până la finalul lunii august, pentru a diminua presiunea asupra sistemului național.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă nivelul Dunării continuă să scadă cu doi-trei centimetri pe zi, condițiile actuale ar putea permite funcționarea Unității 2 de la Cernavodă doar câteva zile în plus, fără măsurile suplimentare prin care autoritățile încearcă acum să asigure apa necesară răcirii reactorului.
