Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Agenția Moody’s a reconfirmat pe 7 august ratingul Baa3 al României, cu perspectivă negativă, o decizie care poate părea tehnică, dar care influențează, printr-un lanț de efecte, dobânzile, cursul leului și taxele pe care le plătesc românii, potrivit Mediafax.
Decizia a fost anunțată vineri seară, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatul confirmă un semnal bun transmis piețelor și investitorilor, potrivit Digi24.
Cartea de vizită a României pe piețele financiare
Ratingul este una dintre cărțile de vizită cu care statul român merge pe piețele financiare atunci când are nevoie să se împrumute. Scala Moody’s începe cu „Aaa”, nivelul acordat debitorilor cu cel mai redus risc de credit, și coboară treptat până la „C”.
Ratingul Baa3 al României este ultima treaptă înainte de nivelul cunoscut în limbajul piețelor drept „junk” (nerecomandat investițiilor). Cu alte cuvinte, țara a rămas deasupra liniei care separă statele recomandate investițiilor de cele cu risc mai ridicat.
🗞️ Citește și Acestea
Ce înseamnă perspectiva negativă
Moody’s explică faptul că perspectiva indică direcția probabilă în care ratingul s-ar putea deplasa pe termen mediu. O perspectivă negativă arată o probabilitate mai ridicată ca ratingul să fie modificat în jos decât în cazul unei perspective stabile, agenția urmând să reevalueze situația, de regulă, după 12-18 luni.
Printre vulnerabilitățile identificate de Moody’s se numără dificultatea continuării consolidării fiscale într-un context politic fragmentat, necesarul mare de finanțare și datoria publică în creștere. Agenția estimează totuși că deficitul bugetar va coborî la aproximativ 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale sub nivelul anului precedent.
Cum ajunge ratingul Baa3 al României în rate și taxe
Cel mai direct efect al ratingului apare atunci când Ministerul Finanțelor împrumută bani. Investitorii cer o dobândă care să compenseze riscul asumat, iar cu cât percepția asupra capacității statului de a-și plăti datoriile se deteriorează, cu atât finanțarea poate deveni mai scumpă.
Dobânzile plătite de stat vin, în cele din urmă, din buget. Dacă o parte tot mai mare din veniturile publice merge către serviciul datoriei, rămân mai puțini bani pentru investiții, spitale, școli sau salarii, iar alternativa poate fi reducerea altor cheltuieli sau creșterea taxelor.
ROBOR, IRCC și dobânzile bancare nu sunt stabilite direct de Moody’s, dar există o legătură între riscul suveran și restul sistemului financiar, pentru că băncile dețin titluri de stat, iar obligațiunile suverane sunt un REPER pentru costul banilor în economie.
Efectul asupra leului și companiilor
O deteriorare accentuată a încrederii investitorilor ar putea crește presiunea asupra activelor românești, inclusiv asupra monedei naționale. Un leu mai slab ar avea efecte vizibile pentru populație: importurile mai scumpe, de la energie și combustibili până la produse electronice, și credite în valută mai costisitoare.
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor, după anunțul Moody’s, să renunțe la calculele politice și la discursul electoral și să se concentreze pe reformele economice de care are nevoie România, potrivit Ziare.com.
Riscul suveran este și un reper folosit de investitori atunci când analizează o economie. Dacă finanțarea unei țări devine mai riscantă, companiile care operează acolo POT întâmpina, la rândul lor, condiții mai dificile de finanțare, ceea ce se poate traduce prin proiecte amânate sau angajări mai prudente.
Dosarul rămâne deschis
Moody’s spune că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă apare un consens politic suficient de solid pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026. Decizia vine la o săptămână după ce agenția Fitch a confirmat, pe 31 iulie, propriul rating pentru România la nivelul BBB-, tot ultima treaptă recomandată pentru investiții.
Toate cele trei mari agenții de evaluare financiară, Moody’s, Fitch și S&P Global Ratings, mențin în prezent o perspectivă negativă pentru România, ceea ce plasează țara la un pas de categoria „junk”. Standard & Poor’s urmează să publice propria evaluare pe 2 octombrie, un nou test pentru consolidarea fiscală a țării.
