Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul prim-ministru Adrian Năstase a lansat critici dure la adresa liderilor europeni, acuzându-i că nu înțeleg realitățile strategice ale conflictului din Ucraina. În emisiunea „Marius Tucă Show”, politicianul a susținut că Europa Occidentală utilizează Ucraina ca „buffer împotriva Rusiei”, în timp ce ignoră faptul că războiul întărește, nu slăbește, puterea rusă.
Ucraina, un simplu „buffer” pentru Europa Occidentală.
Adrian Năstase a criticat poziția Ursulei von der Leyen și a liderilor din Europa Occidentală, susținând că aceștia văd Ucraina într-o perspectivă strict utilitară. „Pentru ei, Ucraina a fost și rămâne în continuare un buffer împotriva Rusiei. Rusia reprezintă încă pentru Germania și pentru țările din Europa Occidentală o fantomă a răului și a unui război teribil”, a explicat fostul premier.
Potrivit acestuia, liderii europeni urmăresc un obiectiv dublu: pe de o parte, doresc să „sângereze Rusia în războiul de acolo, ca să nu fie atât de puternică”, iar pe de altă parte, vor să limiteze Ucraina, care „din punct de vedere militar, ar putea să devină un pericol destul de mare”.
Năstase a avertizat însă că această strategie este greșită, deoarece ignoră o realitate fundamentală. „Neînțelegând că prin război, Rusia se dezvoltă, de fapt”, a subliniat politicianul, sugerând că efortul de război consolidează capacitățile militare și economice ale Moscovei, contrar așteptărilor occidentale.
🗞️ Citește și Acestea
Strategia Națională de Apărare a României, „făcută după cea americană”.
Pornind de la discuțiile recente legate de ambițiile teritoriale ale președintelui american Donald Trump asupra Groenlandei, Adrian Năstase a făcut o paralelă cu Strategia Națională de Apărare a României. „Îți arăt atunci strategia națională de apărare a țării, care este făcută după cea americană”, a declarat fostul premier, sugerând alinierea strategică a București ului cu Washingtonul.
Năstase a subliniat importanța respectării frontierelor postbelice, făcând referire la tratatul de pace de după Al Doilea Război Mondial, semnat inclusiv de România, și la Actul Final de la Helsinki din 1975, care au consacrat „intangibilitatea frontierelor” europene.
„La un anumit moment, toate statele au spus: acum, ăsta este punctul zero, după Al Doilea Război Mondial. Stabilim frontierele într-un anumit fel și le respectăm”, a explicat Năstase. El a adăugat că tratatul de pace „a fost semnat și de România”, iar la Helsinki în 1975 s-a confirmat din nou că „frontierele sunt intangibile și asta a asigurat o anumită stabilitate și pace în Europa”.
Context: România refuză „Consiliul Păcii” propus de Trump.
Declarațiile lui Adrian Năstase vin în contextul în care România a refuzat să adere la controversatul „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, care ar include și reprezentanți ai Federației Ruse. Oficialii români au justificat decizia prin necesitatea respectării principiilor internaționale și a suveranității statelor membre NATO și UE.
Fostul premier a evidențiat că poziția României se întemeiază pe respectarea tratatelor internaționale și a angajamentelor asumate în cadrul alianțelor occidentale. El a sugerat că Europa trebuie să fie vigilentă în fața oricăror încercări de revizuire a ordinii postbelice stabilite după 1945 și consolidate prin Actul Final de la Helsinki.
Declarațiile lui Năstase reflectă o poziție critică față de modul în care liderii europeni gestionează criza ucraineană, avertizând că strategiile actuale ar putea avea efecte contrare celor dorite, întărind în loc să slăbească puterea Rusiei în regiune.
