Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele rus Vladimir Putin a acceptat să se alăture Consiliului pentru Pace propus de Donald Trump, după ce inițial ordonase diplomației de la Moscova să studieze invitația, similar cu abordarea adoptată de președintele român Nicușor Dan. Declarația a fost făcută de Trump la summitul de la Davos, în timp ce Putin a propunat o soluție controversată pentru plata taxei de intrare.
„A fost invitat. A acceptat”, a declarat Trump miercuri jurnaliștilor la Davos, potrivit Adevărul. Anunțul vine după ce liderul de la Kremlin ceruse anterior Ministerului de Externe rus să analizeze propunerea americană și să se consulte cu partenerii strategici ai Moscovei.
Moscova propune plata din fondurile înghețate în SUA.
Vladimir Putin a ofertat o soluție neașteptată pentru taxa de 1 miliard de dolari cerută pentru statut de membru permanent în Consiliul pentru Pace. Liderul rus a sugerat că Rusia ar putea plăti din „averea rusă înghețată sub fosta administrație americană” din cauza războiului din Ucraina, conform HotNews.ro.
Putin a mers mai departe și a propus ca aceste fonduri blocate în Statele Unite să fie utilizate pentru „reconstrucția teritoriilor afectate de ostilități, după încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina”. Propunerea vine în contextul în care Rusia are active de miliarde de dolari înghețate în Occident ca urmare a sancțiunilor impuse după invazia din Ucraina.
🗞️ Citește și Acestea
Kremlinul a confirmat primirea invitației prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. „Într-adevăr, președintele Putin a primit o ofertă prin canale diplomatice de a se alătura acestui Consiliu pentru Pace. În prezent, studiem toate detaliile acestei propuneri”, a declarat Peskov pentru agenția rusă de stat TASS.
Consiliul pentru Pace – inițiativa controversată a lui Trump.
Consiliul pentru Pace, denumit oficial Board of Peace, a fost lansat inițial ca parte a eforturilor pentru reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul israeliano-palestinian. Potrivit Casei Albe, obiectivul principal este elaborarea unui plan pentru a pune capăt războiului din Gaza și pentru administrarea de tranziție a teritoriului palestinian.
Documentul de înființare consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu 1 miliard de dolari pentru a obține statut de membru permanent. Aproximativ 60 de state au primit invitații, inclusiv aliați europeni, dar și lideri considerați autoritari precum Xi Jinping din China sau Viktor Orbán din Ungaria.
Putin a comentat că este „esențial ca întregul proces să aibă un efect favorabil asupra soluționării pe termen lung a conflictului israeliano-palestinian, pe baza rezoluțiilor relevante ale Națiunilor Unite”. El a adăugat că „nevoile și dorințele inalienabile ale palestinienilor trebuie luate în considerare”, potrivit Europa Liberă.
Statutul Consiliului nu face însă referire directă la Gaza, iar formulările din preambul sugerează o viziune mult mai amplă, criticând implicit ineficiența organizațiilor internaționale existente și subliniind nevoia de „soluții pragmatice” și un organism „mai agil și mai eficient”.
România analizează invitația, Franța refuză.
România se numără printre statele invitate să se alăture acestei inițiative. Președintele Nicușor Dan a anunțat că „a demarat un aprofundat proces de analiză al conținutului și implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România”.
Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a explicat că „președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Întrebat despre suma de un miliard de dolari, Lazurca a răspuns diplomatic: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține”.
Reacțiile internaționale sunt divergente. Belarus și Ungaria au acceptat rapid invitația, Argentina a confirmat participarea la prima reuniune programată la Davos, iar 35 de lideri mondiali s-au angajat până miercuri să se alăture, conform unui oficial american citat de Reuters. Printre aceștia se numără Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.
Franța a respins însă invitația, președintele Emmanuel Macron invocând preocupări că acest consiliu ar submina Organizația Națiunilor Unite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că diplomații săi lucrează la analiză, dar a spus: „Deocamdată mi-e foarte greu să-mi imaginez cum noi și Rusia am putea fi împreună în orice fel de consiliu”.
