Guvernul maghiar condus de Péter Magyar a folosit dreptul de veto pentru a bloca un pas procedural în procesul de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, potrivit publicației Politico. Budapesta este singura țară care a refuzat oficial să semneze scrisoarea prin care statele membre își prezintă pozițiile față de deschiderea de noi capitole de negociere, dar surse diplomatice citate de ziarul maghiar „Népszava”, preluat de Rador Radio România, indică că alte state membre ar împărtăși aceleași rezerve în tăcere.
Budapesta blochează deschiderea altor clustere de negociere.
La mijlocul lunii iunie 2026, primul cluster de negociere a fost deschis oficial atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. Acesta acoperă chestiuni legate de drepturi fundamentale, justiție și statul de drept.
Comisia Europeană și mai multe state membre, printre care țările nordice și Germania, au semnalat că doresc deschiderea rapidă a celorlalte cinci clustere. Ungaria a blocat această inițiativă refuzând să semneze scrisoarea colectivă a statelor membre.
Obiectivul actual, în urma opoziției ungare, s-a redus la deschiderea a doar două clustere, în loc de mai multe. Cipru, care deține președinția rotativă a UE în prima jumătate a anului, și-a exprimat dorința de a obține mai multe rezultate înainte de expirarea mandatului, la finalul lunii iunie. Din iulie, Irlanda preia președinția, cu un calendar restrâns din cauza vacanței de vară.
Premierul maghiar și motivele invocate.
Péter Magyar, premierul Ungariei, a vorbit inclusiv la summitul UE de săptămâna trecută despre opoziția sa față de ceea ce a numit aderarea „accelerată” a Ucrainei.
🗞️ Citește și Acestea
Acesta a eliminat din Declarația politică adoptată la summit o trimitere la avansarea procesului de negocieri „cât mai repede posibil”_ și a subliniat că eforturile țărilor din Balcanii de Vest, candidate la aderarea la UE, merită o recunoaștere egală.
Guvernul Tisza a obținut și o condiție concretă: acordul politic privind drepturile minorităților maghiare din Transcarpatia a devenit parte a procesului oficial de negociere, ceea ce înseamnă că Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru promisiunile făcute pe această temă.
Nu toți aliații susțin viteza propusă de Bruxelles.
Deși Ungaria este singura țară care și-a asumat public blocajul, surse din rândul diplomaților statelor membre consultate de „Népszava” arată că rezervele față de un ritm accelerat nu sunt izolate.
„Nepszava”_ a aflat de la mai mulți diplomați că alte state membre au rezerve similare privind viteza procesului, preferând să se alinieze în tăcere în spatele poziției ungare, fără să o asume public. Deschiderea de noi clustere necesită pregătiri serioase, iar unele capitole, cum ar fi agricultura sau mediul în cazul Ucrainei, ar putea genera dispute între statele membre.
Negocierile de aderare durează în mod obișnuit ani de zile, iar procesul nu poate fi comprimat la infinit, indiferent de presiunile politice.
Contextul pentru Moldova: un veto cu consecințe directe.
Republica Moldova, candidată la aderarea la UE alături de Ucraina, este și ea afectată de blocajul maghiar. Chișinăul, care urmărește parcursul european ca alternativă strategică în fața presiunilor rusești, depinde în parte de susținerea activă a statelor membre pentru a avansa în negocieri.
Situația se suprapune și cu îngrijorările exprimate recent de Maia Sandu, care a avertizat că instabilitatea politică din România, principalul susținător al Moldovei în UE, ar putea frâna unele proiecte comune și ar reduce capacitatea Bucureștiului de a pleda pentru Chișinău în forurile europene.
–
