Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 august că nu mai există și nici nu sunt programate discuții cu Iranul, iar blocada navală rămâne în vigoare, scrie HotNews.ro. Anunțul vine la o zi după expirarea acordului provizoriu semnat în iunie.
Ce a transmis Casa Albă și ce spune Teheranul
„Nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate cu Republica Islamică Iran”, a scris Trump pe Truth Social, potrivit sursei citate. În același mesaj a susținut că Strâmtoarea Ormuz este deschisă și operațională, iar minele marine au fost înlăturate sau detonate.
Versiunea iraniană este exact opusă. Negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului de la Teheran, a declarat că strâmtoarea rămâne închisă până când Washingtonul își respectă angajamentele din memorandumul de înțelegere, transmite G4Media.
Condițiile enumerate de el sunt patru: ridicarea blocadei navale americane, deblocarea activelor iraniene din străinătate, ridicarea embargoului petrolier și încetarea operațiunilor militare pe toate fronturile.
Realitatea din teren dă mai degrabă dreptate Teheranului. Traficul prin strâmtoare rămâne redus, iar o navă a fost lovită de un proiectil neidentificat chiar în ziua expirării acordului.
🗞️ Citește și Acestea
De la „lovitură rapidă” la strangulare economică
Potrivit CNN, care citează oficiali americani, Trump le-a cerut trimișilor săi să întrerupă contactele pe termen nelimitat. Echipa include vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner.
Aceleași surse descriu o schimbare de strategie la Casa Albă: de la ideea unei lovituri decisive cât mai rapide, la o presiune economică prelungită menită să sufoce regimul. Noi sancțiuni sunt așteptate în perioada următoare.
Interesant e că anunțul contrazice evaluarea propriei echipe. Cu o zi înainte, Kushner descria la Fox News discuțiile drept mai consistente ca oricând, deși admitea că încrederea dintre părți lipsește aproape complet.
Oficialii iranieni au negat însă, în repetate rânduri, că ar exista negocieri directe cu Statele Unite.
Bulgaria și Cipru, pe lista analizată la Teheran
Partea care privește direct Europa a apărut tot pe 19 august. Două surse din interiorul regimului iranian au declarat pentru Financial Times că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra obiectivelor americane din sud-estul Europei, relatează Antena 3 CNN.
Este vorba despre Bulgaria, care a aprobat luna trecută folosirea bazei aeriene Bezmer de avioane americane de realimentare, și despre Cipru, unde o bază britanică a fost lovită de o dronă în martie. Separat, ar fi fost analizată și lovirea cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
România nu apare nominalizată în relatarea Financial Times. Presa de la București a notat, totuși, expunerea țării, care găzduiește infrastructură militară americană.
Ipoteza rămâne condiționată. Sursele citate spun că aceste scenarii ar fi activate doar în cazul unei noi ofensive americane.
NATO: alianța este pregătită să răspundă oricărei amenințări.
Reacția Alianței a venit rapid. „Alianța este pregătită să răspundă oricărei amenințări”, a declarat un oficial NATO, care a amintit că apărarea antiaeriană a interceptat, la începutul acestui an, rachete balistice lansate din Iran spre Turcia, potrivit Mediafax.
În paralel, comandantul Forțelor Armate iraniene, generalul Ali Abdollahi, a avertizat statele din Golful Persic că orice sprijin logistic acordat armatei americane echivalează cu participarea la operațiuni militare, relatează AFP.
Avertismentul a venit în timp ce portavionul USS George Washington este redesfășurat în regiune, în locul portavionului USS Abraham Lincoln.
Prețul petrolului și calculul celor două tabere
Efectul imediat se vede în piață. Cotația Brent a depășit 90 de dolari pe baril, iar echivalentul american a trecut de 85, potrivit Radio România Actualități.
Războiul a început pe 28 februarie, prin bombardamente americane și israeliene asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat lovind ținte din statele din Golf aliate Washingtonului și blocând navigația prin Ormuz.
De atunci, fiecare rundă de negocieri s-a rupt în același punct: cine controlează strâmtoarea. Trump vrea revenirea la traficul nerestricționat de dinainte de război și respinge orice formulă cu taxe de tranzit, inclusiv acordul pe care Iranul îl negociază cu Omanul.
Ambele tabere pariază pe uzura celeilalte. Administrația americană mizează pe presiunea economică asupra Teheranului, iar oficialii iranieni mizează pe presiunea politică internă asupra lui Trump, tot mai vizibilă după șase luni de conflict și pe fondul întrebărilor privind stocurile de muniție.
Distanța dintre cele două afirmații făcute în aceeași zi, că strâmtoarea este deschisă și că strâmtoarea rămâne închisă, este exact spațiul în care se poartă acum războiul.
