Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Căutarea unei majorități parlamentare pentru un nou Guvern s-a mutat în interiorul PNL. Social-democrații ar fi purtat discuții exploratorii cu parlamentarii Platformei Conservatoare, potrivit unor surse politice, după ce UDMR a lăsat deschisă varianta susținerii lui Sorin Grindeanu, conform Digi24.
Cifra vehiculată de surse: 233 de voturi
Echipa de negociatori a PSD ar fi strâns în jur de 233 de voturi, poate chiar ușor peste, scrie StiriPeSurse, care citează surse din interiorul negocierilor.
Cifra nu e aleasă la întâmplare. Actuala legislatură are 330 de deputați și 134 de senatori, adică 464 de mandate, iar învestirea unui guvern cere votul majorității lor, exact 233.
Cu alte cuvinte, dacă informația se confirmă, social-democrații ar fi ajuns fix pe linie, fără nicio marjă de siguranță pentru absențe sau răzgândiri de ultim moment.
Ce este Platforma Conservatoare din PNL
Gruparea a fost lansată pe 20 iulie, la inițiativa lui Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, printr-un manifest publicat pe Facebook.
Semnatarii se prezintă ca un for de dezbatere doctrinară, nu ca o structură de conducere paralelă. „Nu este o facțiune politică”, se arată în document, citat de Mediafax, care descrie inițiativa drept proiectul contestatarilor lui Ilie Bolojan.
Din grup fac parte, printre alții, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Hubert Thuma. Argumentul lor public: partidul riscă să se îndepărteze de tradiția liberal-conservatoare și marginalizează vocile critice.
Statutul PNL nu permite facțiuni interne, motiv pentru care platforma insistă asupra formulei de spațiu de dialog.
Avertismentul dat de Raluca Turcan acum o lună
Acuzația care se potrivește exact peste informația de acum a fost formulată în iulie, în interiorul aceluiași partid.
„Pare construită în birou la Sorin Grindeanu”, spunea deputata Raluca Turcan despre platformă, într-o postare preluată de HotNews.ro. În opinia ei, inițiativa făcea parte din planul liderului PSD de a-și asigura o majoritate parlamentară.
Reacția fusese tratată atunci ca dispută internă, într-un partid care tocmai trecea prin excluderi și tensiuni pe linia Bolojan. La o lună distanță, discuțiile exploratorii descrise de surse dau altă greutate acelei fraze.
Tabăra pro-Bolojan a respins ideea prin secretarul general Dan Motreanu, care a susținut că PNL nu are nevoie să își redescopere identitatea liberal-conservatoare, asumată deja prin documentele congreselor.
Ce nu a fost confirmat public până acum
Merită spus limpede ce lipsește din tabloul de mai sus. Nici PSD, nici reprezentanții Platformei Conservatoare nu au comunicat public, până la acest moment, că ar fi avut loc astfel de discuții.
Cifra celor 233 de voturi provine din surse politice, nu dintr-o listă asumată de cineva, iar ea ar rezulta din negocieri purtate cu mai multe grupuri parlamentare, nu doar cu liberalii nemulțumiți de conducerea partidului.
Într-un Parlament fără majoritate stabilă din primăvară, asemenea numărători circulă des și rareori rezistă la primul vot real.
Poziția UDMR și scenariile de premier
Kelemen Hunor a nuanțat public poziția Uniunii, invocând ponderea parlamentară a PSD. Întrebat dacă l-ar susține pe Grindeanu în cazul unei desemnări, liderul UDMR a răspuns că „e un nou film, se poate discuta”, dar că nu s-a ajuns în acea fază, relatează G4Media.
Formal, UDMR rămâne alături de PNL și USR în spatele europarlamentarului Siegfried Mureșan, propunerea comună pentru Palatul Victoria. Kelemen a spus explicit că nu se mișcă până când președintele nu face o desemnare.
Pe masă rămân două scenarii. Unul cu premier politic, unde Grindeanu are prima șansă, și unul cu prim-ministru independent și miniștri politici, variantă la care sunt luate în calcul numele lui Eugen Tomac și Alexandru Nazare.
Când ar putea veni următoarea nominalizare
Surse politice susțin că Nicușor Dan ar aștepta deschiderea celei de-a doua sesiuni ordinare a Parlamentului, pe 1 septembrie, iar desemnarea ar veni în prima săptămână de activitate.
Până atunci, Cotroceniul are alte două dosare urgente. Legea salarizării ar trebui să ajungă la vot săptămâna viitoare, într-o sesiune extraordinară, iar Legea integrității trebuie să revină în Parlament pentru a respecta termenul din PNRR, tot 31 august 2026.
România funcționează fără guvern cu puteri depline de pe 5 mai, când Executivul condus de Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu voturile PSD și AUR.
Numărătoarea de voturi se face, așadar, înaintea oricărei desemnări oficiale, iar o parte din mandatele numărate aparțin partidului care susține un alt candidat la funcția de premier. Exact acesta e motivul pentru care disputa despre doctrină din interiorul PNL a încetat să mai fie o chestiune de doctrină.






















