Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, România trece la ora de vară: ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 03:00 devenind 04:00. Schimbarea pare minoră, dar efectele trecerii la ora de vară asupra somnului și sănătății sunt documentate și confirmate de specialiști, potrivit Digi24.
Serile mai luminoase vin la pachet cu o pierdere reală de odihnă și cu o dereglare a ritmului biologic care poate persista zile sau chiar săptămâni.
Ritmul circadian, dat peste cap de o singură oră.
Mecanismul intern care reglează alternanța somn-veghe — cunoscut sub numele de ritm circadian — este direct afectat de schimbarea orei. Deși diferența este de o singură oră, adaptarea nu este instantanee.
„Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, întrucât presupune pierderea unei ore de somn. Această modificare poate duce la apariția stării de oboseală, la dificultăți de concentrare și la probleme în trezirea de dimineață”, a explicat Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog cu atestat în somnologie, pentru Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Specialistul adaugă că efectele nu apar obligatoriu la toate persoanele, însă cei sensibili POT resimți dificultăți timp de mai multe zile. Jeffrey Kelu, cercetător specializat în ritmuri circadiene la King’s College London, precizează că pentru unii oameni, adaptarea la o diferență de o oră poate dura „săptămâni sau chiar luni”, potrivit Euronews.
Lumina de seară și melatonina: de ce adormi mai greu.
Unul dintre efectele directe ale orei de vară este prelungirea luminii naturale spre seară. Deși percepută ca un avantaj, această schimbare inhibă secreția de melatonină — hormonul responsabil pentru instalarea somnului — și întârzie momentul în care organismul intră în stare de odihnă.
Specialiștii recomandă evitarea luminii puternice cu cel puțin o oră înainte de culcare și ajustarea treptată a programului de somn cu 10–15 minute în zilele premergătoare schimbării.
Riscuri documentate pe termen scurt.
Cercetările arată că trecerea la ora de vară nu este lipsită de consecințe medicale concrete. Printre efectele pe termen scurt se numără creșterea numărului de accidente rutiere, episoade de depresie și un risc mai ridicat de atac de cord sau accident vascular cerebral.
„Impactul este asemănător cu privarea de somn: crește oboseala, nervozitatea și riscul de infarct sau accident vascular, iar acomodarea durează între una și trei săptămâni”, explică dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie, potrivit Știrile ProTV.
Pe termen lung, dezechilibrele ritmului circadian sunt corelate cu obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și hipertensiune.
Europa nu a reușit să renunțe la schimbarea orei.
Subiectul este dezbătut de ani buni la nivel european. În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei, în urma unei consultări publice în care 84% dintre participanți s-au pronunțat pentru renunțarea la sistem. Statele membre nu au reușit însă să ajungă la un consens privind alegerea unei ore permanente, iar inițiativa a rămas blocată.
Tot mai mulți cercetători susțin că ora standard — cea de iarnă — ar fi mai sănătoasă, deoarece expunerea mai mare la lumina naturală dimineața reglează mai corect ceasul biologic.
Ora de vară va fi menținută până în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră.
