Majoritatea românilor nu susțin nici organizarea alegerilor parlamentare anticipate, nici suspendarea președintelui Nicușor Dan, arată cel mai recent sondaj CURS, potrivit RomaniaTV.net. Cercetarea a fost realizată la nivel național în perioada 14–24 iulie 2026.
Cele două scenarii, lansate în spațiul public drept posibile ieșiri din blocajul politic, sunt respinse de aproximativ șase din zece respondenți. În același timp, susținerea pentru fiecare dintre variante se apropie de o treime din populație.
58% dintre respondenți resping alegerile anticipate
Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, 58% dintre cei chestionați au răspuns negativ. Varianta revenirii la urne este susținută de 33% dintre participanți, iar 9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Diferența dintre cei care resping scenariul și cei care îl susțin este de 25 de puncte procentuale. Datele arată că nemulțumirea față de situația politică actuală nu se transformă automat într-o dorință majoritară de reluare a alegerilor parlamentare.
Suspendarea președintelui, respinsă de 57% dintre respondenți
O proporție asemănătoare a respondenților se opune și suspendării și demiterii președintelui României. Potrivit datelor citate de Radio România, 57% resping acest scenariu, în timp ce 31% îl susțin, iar 12% nu au exprimat o opinie.
🗞️ Citește și Acestea
Tabăra care respinge suspendarea este cu 26 de puncte procentuale mai numeroasă decât cea favorabilă procedurii. Cercetarea nu arată însă dacă aceiași respondenți susțin ambele scenarii, nici motivele pentru care unii dintre ei doresc schimbarea configurației instituționale actuale.
Cele două scenarii au fost lansate de AUR
Alegerile anticipate și suspendarea șefului statului au intrat oficial în dezbaterea politică la începutul lunii iulie, după ce conducerea AUR a decis demararea ambelor proceduri. Consiliul Național de Conducere al partidului a votat, la 1 iulie, începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate.
Formațiunea a invocat, între altele, refuzul șefului statului de a face o a doua nominalizare de prim-ministru și a anunțat că parlamentarii săi nu vor susține un guvern al coaliției propuse de președinte, potrivit Ziarul Profit.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ulterior că nu vede motive constituționale care să justifice suspendarea lui Nicușor Dan. La rândul său, șeful statului s-a pronunțat împotriva alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi incertitudinea politică și că un nou scrutin nu ar produce neapărat o majoritate capabilă să formeze un guvern.
Ce prevede Constituția pentru cele două proceduri
Alegerile anticipate și suspendarea președintelui sunt proceduri constituționale distincte, care nu POT fi declanșate printr-o simplă declarație politică sau prin votul conducerii unui partid.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă legislativul nu a acordat votul de încredere pentru un Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, și numai după respingerea a cel puțin două propuneri. Chiar și atunci, dizolvarea rămâne o opțiune la latitudinea președintelui, nu o obligație.
Suspendarea președintelui poate fi inițiată doar pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Constituției. Propunerea trebuie susținută de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor și aprobată în ședința comună a Parlamentului, cu votul majorității, după consultarea Curții Constituționale. Dacă suspendarea e votată, referendumul pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile, decizia finală revenind alegătorilor.
Metodologia sondajului
Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.108 respondenți, cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI) și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului, pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
Rezultatele sugerează că, deși nemulțumirea față de clasa politică rămâne ridicată, o schimbare bruscă a regulilor jocului instituțional nu are, deocamdată, susținerea majorității românilor.
