Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, acuză abuzuri grave în modul în care a fost instrumentat dosarul angajărilor de la DSU, susținând că procurorul militar și-ar fi atras artificial competența în cauză, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută printr-un mesaj video și un comunicat publicate duminică, 26 iulie, pe Facebook.
Potrivit șefului DSU, verificări recente ar fi confirmat că anchetatorul și-a construit competența în dosar pe baza unei împrejurări de fapt plăsmuite, ceea ce ar pune sub semnul întrebării întregul temei al anchetei.
Un general nevinovat, invocat pentru atragerea competenței militare
Principala acuzație a lui Arafat privește modul în care procurorul ar fi obținut mandatele de supraveghere. Acesta ar fi invocat, în mod nereal, implicarea unui general în aprobarea pontajelor persoanelor cercetate, pentru ca dosarul să poată fi instrumentat de Parchetul Militar.
„Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat Arafat, citat de Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit șefului DSU, generalul respectiv conduce o altă structură decât cea în care activau persoanele vizate, iar pontajele erau de fapt aprobate de directorul general civil al direcției și de adjunctul acestuia.
Cinci luni de supraveghere tehnică și filaj
Dosarul privește activitatea a cinci persoane din domeniul medical, patru medici și o asistentă, angajate la DSU cu jumătate de normă. Arafat susține că cei 13 oameni vizați în anchetă au fost urmăriți timp de aproximativ cinci luni, prin GPS, filaj, fotografiere și înregistrări audio-video.
„Am fost filat, urmărit, înregistrat, pe toate căile. GPS, filaj cu poze, cu toate tehnicile posibile”, a declarat șeful DSU, potrivit G4Media.
Măsurile de supraveghere ar fi fost autorizate succesiv de mai mulți judecători de drepturi și libertăți, pe baza informațiilor prezentate de procuror, informații pe care Arafat le contestă acum ca fiind nereale.
Percheziții respinse, telefoane ridicate silit
Șeful DSU afirmă că, în luna martie, procurorul a solicitat autorizarea unor percheziții la locuințele și birourile tuturor celor 13 persoane cercetate. Judecătorul de la Curtea de Apel a respins însă cererea, considerând-o disproporționată în raport cu gravitatea faptelor cercetate.
„Judecătorul nu a permis intrarea în casele și în birourile noastre. A considerat că presupusa infracțiune este una minoră și că datele din dosar nu justifică această ingerință maximă în viața privată”, a spus Arafat.
Ulterior refuzului instanței, procurorul ar fi dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale tuturor celor 13 persoane, obținând astfel, pe altă cale, ceea ce instanța refuzase să autorizeze. Arafat descrie această succesiune de măsuri drept o posibilă încercare de „ocolire a controlului exercitat de instanță”.
Ce înseamnă acuzațiile pentru răspunderea procurorului
Șeful DSU susține că faptele descrise nu reprezintă simple erori de apreciere, ci ridică o problemă de fond privind răspunderea procurorului care a instrumentat cauza.
„Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică”, a transmis Arafat.
Avocații celor 13 persoane vizate urmează să analizeze documentele din dosar și să formuleze plângeri și sesizări față de actele pe care le consideră nelegale. Arafat neagă și acuzația conform căreia ar fi presat pe cineva să întocmească pontaje false, precizând că nu semnează el însuși pontajele zilnice ale angajaților direcțiilor DSU.
Cazul se leagă și de un alt dosar aflat în lucru la același parchet: la 21 aprilie, Arafat a fost pus sub urmărire penală într-o anchetă separată privind contrabandă cu un elicopter militar, alături de alte 16 persoane. Până în prezent, parchetul nu a emis un punct de vedere public cu privire la acuzațiile formulate duminică de șeful DSU.
Situația rămâne astfel deschisă, cu anunțul unor demersuri legale suplimentare din partea persoanelor vizate și cu întrebări nerezolvate privind modul în care a fost condusă întreaga anchetă.
