Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ucraina își propune ca primul prototip funcțional al sistemului european de apărare antirachetă Freyja să fie gata în prima jumătate a anului 2027, ca alternativă mai accesibilă la sistemele americane Patriot, potrivit G4Media. Proiectul reunește Ucraina și zece state europene, printre care și companii din industria de apărare.
Un produs minim viabil, într-un calendar strâns
Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și coordonator al proiectului Freyja, a declarat că obiectivul autorităților de la Kiev este realizarea unui prototip capabil să demonstreze primele rezultate practice. „Având în vedere intervalul de timp foarte strâns, ne-am propus un obiectiv ambițios: să avem un produs minim viabil, gata până în prima jumătate a anului viitor”, a declarat Aloian, citat de Reuters.
Inițiativa a fost lansată oficial în urmă cu două săptămâni, sub numele „Coaliția Antirachetă Balistică”, la un summit desfășurat la Paris, la care au participat lideri din zece state, printre care Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit, alături de reprezentanți ai industriei de apărare, potrivit Mediafax.
De ce Europa caută o alternativă la sistemele Patriot
Proiectul Freyja s-a format pe fondul lipsei acute de sisteme Patriot pentru Ucraina, cruciale pentru apărarea sa aeriană, dar afectate de disponibilitatea redusă a stocurilor. Livrările au fost îngreunate de războiul din Orientul Mijlociu, de ciclul lung de producție și de volatilitatea politică dintre Washington și Kiev.
🗞️ Citește și Acestea
România se numără printre statele NATO care dețin în prezent sisteme Patriot pentru propria apărare antiaeriană. O eventuală extindere a sistemului Freyja ar putea, în timp, să ofere aliaților europeni o soluție suplimentară de apărare antirachetă, complementară arsenalului american.
Arhitectură deschisă și contribuții din mai multe state
Kievul intenționează să contribuie la proiect cu un lansator și o rachetă interceptoare, aflată deja în fază de testare, potrivit unor declarații anterioare ale președintelui Volodimir Zelenski. Ucraina solicită aliaților europeni să furnizeze tehnologii precum radare moderne, senzori și sisteme de ghidare și control al rachetelor.
Compania ucraineană Fire Point va coordona componenta industrială a proiectului și a încheiat deja un acord cu producătorul german Hensoldt pentru furnizarea radarului necesar noului sistem. „Logica generală a acestui sistem este aceea a unei arhitecturi deschise. Dacă Danemarca spune: Vreau sistemul Freyja cu un radar Weibel de fabricație daneză, este în regulă”, a explicat Aloian, potrivit spotmedia.ro.
Un fond special pentru finanțarea proiectului
Pentru a asigura o finanțare stabilă și un ritm rapid de execuție, autoritățile iau în calcul crearea unui fond special dedicat proiectului. În perioada următoare urmează să se reunească pentru prima dată comitetul internațional însărcinat cu estimarea costurilor de cercetare și dezvoltare.
Ce înseamnă proiectul pentru apărarea antiaeriană a Europei
Miza principală a proiectului Freyja este reducerea dependenței europene de un singur furnizor pentru apărarea antirachetă, într-un moment în care atacurile rusești din ultimele săptămâni au scos în evidență limitele stocurilor disponibile de interceptori Patriot. Sistemele americane rămân, deocamdată, singurele capabile să intercepteze în mod fiabil rachetele balistice rusești, care ating viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului.
Arhitectura deschisă propusă de coordonatorii proiectului ar permite fiecărui stat participant să integreze componente proprii, de la radare la sisteme de comandă și control, fără ca întregul sistem să depindă de un singur producător. Această abordare este menită să scurteze timpul de dezvoltare și să reducă riscul unor blocaje similare celor care au afectat livrările de Patriot către Ucraina în ultimii ani.
Pentru statele NATO din vecinătatea zonei de conflict, printre care și România, evoluția proiectului Freyja va fi urmărită cu atenție. O soluție europeană funcțională, chiar dacă va deveni disponibilă abia peste câțiva ani, ar putea oferi o alternativă la dependența exclusivă de stocurile americane, într-un context în care cererea globală pentru sisteme antirachetă rămâne ridicată.
Rămâne de văzut dacă termenul asumat pentru prototip, prima jumătate a anului 2027, va fi respectat și dacă statele participante vor reuși să cadă de acord rapid asupra modului de finanțare a proiectului.
