Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a doborât trei drone care au pătruns ilegal în spațiul aerian național, folosind rachete aer-aer AIM-9 Sidewinder, evaluate la aproximativ 450.000 de dolari bucata, potrivit Euronews România. În comparație, o dronă iraniană Shahed 136 sau varianta rusească Geran-2 costă între 20.000 și 50.000 de dolari.
Comandorul Mateiu: „În acest moment, nu contează prețul”
Diferența uriașă de cost a ridicat întrebarea dacă strategia este sustenabilă pe termen lung. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu susține însă că, în prezent, criteriul financiar este secundar în raport cu securitatea națională. „Noi o putem face mai mult decât poate Rusia să susțină atacuri cu drone asupra noastră”, a declarat fostul comandor la Euronews România.
Acesta a explicat că prețul unei rachete Sidewinder nu trebuie analizat izolat. „În această situație, în acest moment, nu contează prețul. O rachetă aer-aer Sidewinder, pe infraroșu, cu rază scurtă, costă jumătate de milion”, a spus Mateiu, adăugând că un AMRAAM 120 costă chiar mai mult, câteva milioane de dolari.
De ce nu sunt folosite tunurile de bord ale F-16
În spațiul public au apărut întrebări legate de motivul pentru care avioanele F-16 nu folosesc tunul de bord M61A1 Vulcan, o soluție considerabil mai ieftină, o salvă de aproximativ 100 de proiectile de calibrul 20 mm costând în jur de 3.000 de dolari.
🗞️ Citește și Acestea
Dronele de tip Geran zboară cu aproximativ 180 km/h, viteză la care un F-16 se apropie de limita inferioară de portanță. Pentru a le lovi cu tunul, pilotul ar trebui să execute manevre complexe la altitudini reduse, unde proiectilele neghidate POT ajunge la sol și provoca pagube colaterale. Rachetele ghidate oferă, în schimb, o probabilitate mult mai mare de interceptare și reduc riscul pentru populație și pentru pilot.
Alternative mai ieftine, luate în calcul pentru viitor
Există și opțiuni cu costuri mult mai reduse, precum sistemele antidronă Gepard sau Merops, aflate deja în dotarea Armatei României. Potrivit unei analize Euronews România, un proiectil folosit de sistemul Gepard costă circa 600 de dolari, iar o interceptare cu Merops ajunge la aproximativ 10.000 de dolari, sume incomparabil mai mici decât cele ale unei rachete Sidewinder.
Merops este descris ca un sistem american modern antidronă, cu supraveghere non-stop, care folosește și inteligență artificială și care a fost deja integrat de Armata Română, alături de sistemul Gepard. Diferența de cost dintre aceste soluții și rachetele aer-aer lansate de pe F-16 explică de ce în spațiul public au apărut tot mai multe voci care cer o reevaluare a strategiei folosite până acum.
Comandorul Mateiu admite că, dacă incidentele cu drone vor deveni frecvente, România va trebui să analizeze soluții mai eficiente financiar. „De aceea, chiar dacă continuăm cu aceste rachete aer-aer, impactul este prea mare, de la siguranța cetățeanului până la politic, pentru ca, în acest moment, să facem calcule economice”, a mai spus el, adăugând că, pe termen mediu, apar totuși costurile care trebuie luate în calcul.
Ar putea România invoca Articolul 4 al NATO?
Fostul comandor consideră că repetarea încălcărilor spațiului aerian de către drone lansate dinspre Rusia schimbă și dimensiunea politică a situației. „Nu poți să trimiți drone în spațiul aerian al unui stat NATO iarăși și iarăși. O dată se poate nega intenția, dar, în timp, este clar că tu ai niște reguli de angajare”, a explicat Mateiu, adăugând că autoritățile române ar avea suficiente argumente pentru a invoca Articolul 4 al Alianței, odată identificate elementele dronelor.
Deocamdată, decizia privind o eventuală invocare a Articolului 4 rămâne un calcul politic. Cele trei incidente au avut loc într-un interval scurt de timp, iar dronele au traversat, în unele cazuri, sute de kilometri de spațiu aerian românesc înainte de a fi interceptate, potrivit relatărilor privind traiectoriile parcurse.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a semnalat deja că astfel de incidente devin din ce în ce mai frecvente, iar Alianța Nord-Atlantică a intervenit după ce România a doborât cele trei drone în doar 48 de ore, precizând că avioanele F-16 au operat sub controlul NATO. Numărul incidentelor din ultimele săptămâni sugerează că discuția despre costul apărării antidronă, dar și despre răspunsul politic la aceste încălcări repetate, va rămâne de actualitate.
