Toate cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat că se retrag din orice consultare privind proiectul legii salarizării bugetarilor, potrivit Antena 3 CNN. Organizațiile cer partidelor parlamentare să oprească orice demers pentru adoptarea formei actuale a legii.
Poziția comună este semnată de Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Meridian și Blocul Național Sindical. Reforma vizează aproximativ 1,3 milioane de bugetari și este legată de un jalon PNRR de 770 de milioane de euro.
„Ne retragem din orice consultare”, transmit sindicatele
Confederațiile susțin că proiectul, publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie, nu mai poate fi corectat prin modificări punctuale. „Ne retragem din orice consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate”, se arată în comunicatul comun, citat și de Ziare.com.
Sindicatele cer ca elaborarea legii să fie reluată abia după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline, în cadrul unui mecanism instituționalizat de dialog social. În opinia lor, o formă echilibrată a legii ar putea fi pregătită în maximum șase luni, fără pierderi de venituri pentru vreo categorie de bugetari.
Organizațiile avertizează că încercările de a îmbunătăți proiectul prin corecții punctuale nu fac decât să adâncească dezechilibrele existente. „Nu fac decât să agraveze dezechilibrele, deschizând calea pentru o avalanșă de litigii în instanță”, se arată în poziția comună a confederațiilor.
🗞️ Citește și Acestea
Disputa pe cele 770 de milioane de euro din PNRR
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat în repetate rânduri că România riscă să piardă finanțarea din PNRR dacă legea nu este adoptată la timp. Sindicatele resping însă acest argument și acuză Guvernul de o „gravă dezinformare a opiniei publice”.
Cele cinci confederații și-au construit poziția pe o analiză proprie a execuției bugetare din primul semestru al anului 2026. Potrivit calculelor lor, cheltuielile bugetului general consolidat au reprezentat aproximativ 19,79% din PIB, față de nivelul programat de 22,1% din PIB. Diferența ar echivala cu o economie de circa 47 de miliarde de lei, adică aproape nouă miliarde de euro.
La capitolul cheltuieli de personal, sindicatele estimează economii de 3,67 miliarde de lei la bugetul de stat și de circa 2,47 miliarde de lei la nivelul bugetului general consolidat. Bugetele locale ar fi depășit, în schimb, cheltuielile de personal programate cu 542 de milioane de lei. Cifrele reprezintă exclusiv evaluarea confederațiilor sindicale și nu au fost confirmate public de Ministerul Finanțelor.
Ce cer sindicatele de la partidele parlamentare
Pornind de la aceste calcule, confederațiile susțin că economiile din prima jumătate a anului depășesc cu mult suma de 770 de milioane de euro asociată jalonului PNRR. „Cele 770 de milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare”, afirmă organizațiile sindicale.
Pe această bază, sindicatele resping ideea că legea salarizării trebuie adoptată în regim de urgență pentru a evita un colaps bugetar sau introducerea unor taxe suplimentare. Ele recomandă partidelor să prioritizeze celelalte cinci reforme aflate pe agenda PNRR și să lase noua lege în sarcina unui guvern cu puteri depline.
Disputa vine pe fondul unui context deja tensionat: procedura de consultare publică a proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București la solicitarea Federației SANITAS, iar Ministerul Muncii a anunțat că va ataca decizia cu recurs.
Ce urmează pentru proiectul legii salarizării
Retragerea simultană a tuturor celor cinci confederații lasă Guvernul fără un partener de dialog instituțional chiar în perioada în care Executivul trebuia să finalizeze forma legii. „O asemenea reformă nu poate fi realizată prin improvizație, presiune și termene artificiale, ci prin dialog social autentic, expertiză și responsabilitate față de interesul public”, se arată în comunicatul comun al sindicatelor.
Rămâne de văzut dacă partidele parlamentare vor ține cont de solicitarea sindicatelor sau vor continua demersul legislativ fără un acord al partenerilor sociali.
