Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderii sindicali avertizează că România se apropie de o explozie socială, Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, anunțând posibilitatea unor manifestații masive în stradă. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor privind înghețarea salariului minim în 2026, potrivit Stiripesurse.
Amenințarea cu acțiuni de tip Bulgaria.
Bogdan Hossu, liderul confederației Cartel Alfa, a declarat luni pentru Antena 3 CNN că Executivul evită dialogul social, iar după întâlnirile de la Cotroceni nu există răspuns din partea președintelui Nicușor Dan.
„Momentan nu am primit niciun răspuns. Dacă nu vom primi nicio reacție, se pare că singura soluție în România este să repetăm acțiuni de genul Bulgariei„, a afirmat Hossu. Liderul sindical a adăugat că doar presiunea străzii pare să mai determine decidenții politici să își asume responsabilități, vorbind despre „acțiuni masive de stradă și împotriva instituțiilor care blochează funcționarea dialogului„.
Referința la Bulgaria vizează protestele masive care au paralizat țara vecină în 2013 și 2022, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva măsurilor sociale și a corupției.
🗞️ Citește și Acestea
România încalcă Carta socială europeană.
Liderul Cartel Alfa susține că autoritățile nu respectă obligațiile asumate la nivel european privind contribuțiile sociale. Transferul integral al taxelor sociale de la angajator la angajat încalcă documente internaționale ratificate de România.
„Prin transferul integral de taxe din sarcina capitalului, al angajatorului, în sarcina lucrătorului, practic, România nu respectă Carta socială pe care a ratificat-o și nu respectă o Convenție„, a afirmat Bogdan Hossu.
Situația a fost semnalată la nivel internațional, iar Consiliul de Administrație competent a emis o decizie prin care Guvernului României i se cere să revină la principiul conform căruia contribuția salariatului nu ar trebui să depășească 50% din totalul cheltuielilor sociale.
Angajatul este suprataxat.
Hossu a detaliat efectele mecanismului fiscal actual, arătând că transferul contribuțiilor a dus la presiune suplimentară asupra salariaților. „Astăzi, prin acel transfer de taxe sociale de la angajator la angajat, nu numai că angajatul este suprataxat ca atare, dar ceea ce este neplăcut este că statul se substituie obligațiilor angajatorilor privați în responsabilitatea socială pe care trebuie să o asigure„, a declarat liderul sindical.
Sistemul actual îi transformă pe angajatori în colectori de taxe pentru stat, în timp ce salariile nete ale angajaților sunt grevate de contribuții sociale majorate.
O treime dintre salariați la salariul minim.
Liderul Cartel Alfa a atras atenția asupra structurii pieței muncii din România. Aproximativ o treime dintre angajați sunt remunerați la nivelul salariului minim, ceea ce creează premise pentru evaziune fiscală mascată.
Hossu a subliniat că menținerea unui salariu minim care nu reflectă realitățile pieței muncii favorizează astfel de practici. „Există o evaziune fiscală mascată, pentru că nivelul actual al salariului minim nu corespunde condițiilor economice reale din România„, a explicat liderul sindical.
Mulți angajatori plătesc oficial salariul minim, dar compensează diferența prin plăți nedeclarate, creând o economie la negru extinsă.
Context economic tensionat.
Discuțiile tensionate au loc în condițiile în care salariul minim brut ar urma să rămână la nivelul actual și în 2026. În paralel, economiștii avertizează că presiunea fiscală asupra populației va crește semnificativ.
Noile impozite locale sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și POT ajunge, în unele situații, la majorări de până la 70%, conform unei legi adoptate de Parlament. Impozitele pe proprietăți, taxele de salubrizare și alte taxe locale vor fi recalculate pe baza valorilor de piață actualizate.
În același timp, inflația ar putea urca până la 10% până la finalul anului, amplificând nemulțumirile sociale și temerile legate de înghețarea salariului minim. Puterea de cumpărare a românilor este deja afectată de creșterea prețurilor la alimente, energie și servicii.
Lipsa dialogului social.
Sindicatele acuză Guvernul că ignoră partenerii sociali și ia decizii unilaterale pe teme economice majore. Absența unui răspuns oficial din partea Administrației Prezidențiale după întâlnirile cu sindicatele confirmă această percepție.
„Executivul evită dialogul social„, a declarat Bogdan Hossu, subliniind că mecanismele de consultare prevăzute de lege sunt ocolite sistematic. Consiliul Economic și Social, organism tripartit care ar trebui să medieze între Guvern, sindicate și patronate, nu mai funcționează eficient.
Riscul protestelor masive.
Amenințarea cu proteste de tip Bulgaria nu este una retorică. În ultimii ani, România a fost martora mai multor demonstrații de amploare: protestele diasporei din 2018, manifestările #rezist, și protestele din sectorul sănătății și educației.
Sindicatele au capacitatea de a mobiliza sute de mii de oameni, în special din sectorul public (învățământ, sănătate, administrație), unde prezența sindicală este puternică. O acțiune coordonată care ar include greve generale în sectoare-cheie ar putea paraliza economia țării.
Precedentul bulgar arată că protestele pot escalada rapid atunci când măsurile sociale nepopulare se combină cu percepția de corupție și nedreptate socială. În Bulgaria, protestele au dus la căderea guvernelor și la schimbări politice majore.
Sindicatele așteaptă un răspuns oficial de la autorități privind: creșterea salariului minim în 2026, reechilibrarea contribuțiilor sociale între angajator și angajat, și deschiderea unui dialog social real pe teme economice.
În lipsa acestor măsuri, Cartel Alfa și celelalte confederații sindicale ar putea organiza prima serie de proteste chiar la începutul anului 2026, moment în care noile impozite locale vor intra în vigoare și românii vor simți pe deplin efectele măsurilor de austeritate.
Guvernul Bolojan se confruntă astfel cu o dilemă: fie acceptă creșteri salariale și relaxări fiscale care ar agrava deficitul bugetar, fie riscă o criză socială majoră care ar putea destabiliza coaliția de guvernare.
