Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Marea Cameră a CEDO a confirmat că România a încălcat libertatea de exprimare a judecătorului Cristi Danileț, sancționat în 2019 pentru postări pe Facebook. Decizia definitivă, adoptată cu 10 voturi la 7, stabilește un precedent major pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, potrivit HotNews.
Decizie istorică privind libertatea magistraților.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis luni, 15 decembrie 2025, că sancționarea lui Cristi Danileț a constituit o ingerință nejustificată în dreptul său la libertate de exprimare, garantat de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Hotărârea Marii Camere confirmă decizia inițială din februarie 2024, pe care Guvernul României a contestat-o. Avocata Nicoleta Popescu și Mihaela Ghirca-Bogdan, reprezentantele lui Danileț, au obținut o victorie juridică care clarifică limitele obligației de rezervă a magistraților, conform Europa Liberă.
„Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune„, a declarat Nicoleta Popescu.
🗞️ Citește și Acestea
Cazul care a ajuns la Strasbourg.
În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat pe Cristi Danileț cu reducerea cu 5% a salariului timp de două luni, pentru două postări publicate pe pagina sa de Facebook. Inspectorii judiciari au considerat că manifestările sale „aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției”.
Prima postare distribuia un interviu al procurorului Claudiu Sandu, care critica modificările aduse legilor justiției, însoțită de comentariul: „Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!„.
A doua postare cita articolul 118 din Constituție privind subordonarea Armatei voinței poporului. CSM a interpretat această postare ca instigare la revoltă, deși Danileț comenta pe tema apărării ordinii constituționale în context de atacuri asupra instituțiilor statului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat sancțiunea în mai 2020, iar Danileț s-a adresat CEDO în martie 2021.
Argumentele CEDO: protecție sporită pentru dezbateri democratice.
CEDO a stabilit că „judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general„. Declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază de un nivel ridicat de protecție.
Curtea a criticat motivarea CSM și a ÎCCJ, considerând că acestea nu au demonstrat concret în ce măsură postările lui Danileț ar fi dăunat sistemului judiciar. „Niciunul dintre motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declarații ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat„, se arată în hotărâre.
CEDO a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate „minore” pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.
Reacția lui Cristi Danileț.
„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație”, a declarat Cristi Danileț după pronunțarea deciziei. Fostul judecător a precizat că nu a solicitat daune morale, subliniind că „miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare„.
România a fost obligată să plătească reclamantului 9.705,44 euro pentru cheltuieli și onorarii, dar Danileț a refuzat să solicite despăgubiri pentru prejudiciul moral. „Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici”, a explicat magistratul.
Context tensionat în justiția română.
Decizia CEDO vine într-un moment extrem de delicat pentru justiția din România, după documentarul Recorder „Justiție Capturată” care a împărțit sistemul judiciar. Aproape 900 de magistrați, printre care Cristi Danileț, au semnat un apel comun la solidaritate cu colegii care au depus mărturie în documentar.
În același timp, conducerile Curții de Apel București, CSM și ÎCCJ au acuzat un plan pentru decredibilizarea și destabilizarea justiției. Hotărârea CEDO devine astfel relevantă pentru zecile de dosare de cercetare disciplinară declanșate de Inspecția Judiciară împotriva magistraților care au semnalat probleme din sistem.
Precedent pentru 46 de state europene.
Răzvan Horațiu Radu, magistrat și fost agent guvernamental la CEDO, a explicat pentru HotNews că această hotărâre a Marii Camere „va avea un impact serios pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, mulți ani de acum încolo„.
„Elementul de noutate adus de cauza Danileț este că avem un judecător care se pronunță pe rețelele de socializare cu privire la alte aspecte de interes general ale societății care exced sistemul judiciar„, a subliniat Radu. Precedentul acoperă astfel nu doar comentariile despre problemele din justiție, ci și despre teme politice și sociale generale.
Decizia stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă. „Obligația de rezervă există, dar ea nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democraţiei„, a explicat avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.
Parcursul lui Cristi Danileț.
Cristi Danileț a activat 25 de ani ca judecător la Tribunalul Cluj și s-a pensionat în ianuarie 2024 la vârsta de 48 de ani. A fost membru al CSM între 2011 și 2017. A fost exclus de trei ori din magistratură pentru exprimări publice, dar a câștigat în instanță toate procesele prin care contesta deciziile.
În decembrie 2021, CSM a decis suspendarea sa din funcție după pronunțarea a trei hotărâri de excludere din magistratură, motivate de publicarea unor clipuri pe TikTok și de apartenența la asociații care au exprimat critici la adresa Guvernului. Toate aceste decizii au fost anulate ulterior în instanță.
