Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Armata română a început instalarea de senzori militari submersi ultraperformanți în porturile Constanța, Brăila, Tulcea și Mangalia, a anunțat viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, în fața Comisiei pentru apărare din Senat, potrivit Agerpres. Măsura vine după incidentul din 5 iunie, când o dronă marină a explodat în Portul Constanța.
Patru sisteme de supraveghere, la suprafață, în aer și submers
Panait a explicat, la audierile din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, condusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, că instalarea primului sistem a început deja în portul militar Constanța. „Sunt senzori de supraveghere, de descoperire, la suprafață, în aer și submers, cu sonare care sunt deosebit de performante”, a spus viceamiralul, citat de Ziare.com.
Potrivit acestuia, este vorba despre patru sisteme identice, dezvoltate în cadrul programului Maritime Domain Awareness, derulat împreună cu marina militară americană. Al doilea sistem, destinat portului militar Brăila, a sosit deja în România, iar celelalte două, pentru Mangalia și Tulcea, se află în proces de transfer.
Măsura se adaugă unei etape anterioare de întărire a apărării portuare: începând din 28 iulie, Portul Constanța folosește deja două sisteme autonome Triton, operate de compania americană Ocean Aero, pentru detecția dronelor maritime în zona digurilor de nord și de sud, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Achiziții suplimentare și solicitări către aliații NATO
Șeful Forțelor Navale a precizat că armata a demarat și procedurile pentru achiziționarea unui sistem de detecție bazat pe inteligență artificială, destinat intrărilor porturilor militare, precum și actualizarea specificațiilor tehnice pentru radare speciale la porturile de la Marea Neagră.
De asemenea, România a solicitat aliaților din NATO suplimentarea misiunilor de recunoaștere aeriană deasupra Mării Negre, cu implicarea Flotei a șasea americane, a flotei franceze din Mediterana și a flotei navale turce.
Bilanțul incidentelor din Marea Neagră
Potrivit lui Panait, de la începutul războiului din Ucraina, Forțele Navale Române au descoperit și distrus 9 din cele 159 de mine marine identificate în zonă. În același interval, pe teritoriul României, în Delta Dunării sau în Marea Neagră au fost înregistrate 129 de drone sau fragmente de drone căzute, iar 11 drone de suprafață au fost distruse sau au explodat în zona de responsabilitate a Forțelor Navale, inclusiv incidentul din 5 iunie.
Viceamiralul a mai arătat că, în total, în Marea Neagră și în Marea Azov au fost lovite, distruse sau scufundate 445 de nave militare și comerciale, dintre care 41 s-au scufundat complet.
Instituțiile vizate nu au transmis, până la acest moment, un calendar oficial pentru finalizarea instalării celor patru sisteme la Mangalia și Tulcea.
Sursa incidentului din 5 iunie, încă neclarificată
La aceleași audieri din Senat, reprezentanții Forțelor Navale au precizat că nu poate fi stabilit cu certitudine dacă drona care a explodat la 5 iunie în Portul Constanța a ajuns acolo în derivă sau pe un traseu controlat. Viceamiralul Panait a explicat că, potrivit informațiilor transmise de comandamentul marinei ucrainene, dronele de acest tip sunt de regulă pierdute de sub control și nu dirijate intenționat spre teritoriul românesc, conform HotNews.ro. Este un răspuns pe care oficialii îl consideră preliminar, nu definitiv.
La audieri au fost prezenți și reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Navale Române și Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, convocați de senatoarea Nicoleta Pauliuc pentru a clarifica responsabilitățile instituționale în identificarea și neutralizarea amenințărilor marine.
Ce arată dotarea pentru siguranța navigației
Ritmul instalării noilor sisteme de detecție confirmă, de fapt, principala concluzie a audierilor din Senat: autoritățile române tratează apărarea porturilor de la Marea Neagră și Dunăre ca pe o prioritate imediată, nu ca pe un proiect pe termen lung. În paralel, armata a mai anunțat dotarea a 15 nave cu sisteme electrono-optice de observare pe timp de zi și de noapte, menite să mărească rapiditatea de reacție împotriva minelor derivante și a dronelor de suprafață.
Rămâne însă neclarificată, potrivit oficialilor prezenți la audieri, chiar sursa exactă a dronei din 5 iunie, ceea ce arată că dotarea tehnică avansează mai rapid decât capacitatea de a stabili cu certitudine originea amenințărilor deja produse.
