Plenul Senatului a respins cererea de reexaminare depusă de președintele Nicușor Dan la legea urșilor, cu 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, potrivit HotNews.ro. Astfel, legea care dublează cota de exemplare care pot fi împușcate în acest an a primit votul final, în forma criticată de șeful statului.
Ce prevede legea urșilor votată de Senat
Legea modifică OUG nr. 81/2021 privind metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra oamenilor și bunurilor acestora. Potrivit Antena3 CNN, plenul Senatului a adoptat, pe 26 august, legea fără modificările cerute de președinte.
Conform actului normativ, în 2026 vor fi recoltați 859 de urși pentru „prevenție” și 110 urși pentru „intervenție”. România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa, estimată între 10.000 și 12.000 de exemplare, mai mult decât toate celelalte state europene la un loc.
Legea reexaminată stabilește și regimul blănii și craniului exemplarelor recoltate: cele extrase în nivelul de intervenție rămân, după caz, în gestiunea celui care le-a recoltat sau se predau Gărzii forestiere, în timp ce cele extrase cu nerespectarea prevederilor legale devin proprietate privată a statului.
Problema atacurilor urșilor asupra oamenilor, inclusiv cazuri soldate cu decese, a fost dezbătută inițial în comisiile de Administrație publică și de Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic ale Senatului, înainte de a ajunge la votul final din plen.
🗞️ Citește și Acestea
Criticile lui Nicușor Dan, respinse de senatori
Nicușor Dan nu a vrut inițial să promulge legea și a sesizat Curtea Constituțională, însă judecătorii CCR au respins criticile sale, potrivit Profit.ro. După decizia Curții, președintele a folosit ultima sa pârghie constituțională, trimițând legea înapoi în Parlament pentru reexaminare.
Șeful statului a cerut un echilibru mai clar între protecția oamenilor și conservarea speciei. El susține că recoltarea preventivă ar trebui să vizeze prioritar „exemplarele cu comportament conflictual documentat”, iar selecția să se bazeze pe date locale și pe evaluarea alternativelor neletale.
Nicușor Dan a mai cerut interzicerea vânătorii ursoaicelor însoțite de pui, protejarea grupurilor familiale și a exemplarelor dominante, excluderea ariilor naturale protejate din zonele de vânătoare, precum și introducerea unui mecanism care să permită cunoașterea în timp real a numărului de urși împușcați. Niciuna dintre aceste cereri nu a fost inclusă în forma votată de Senat.
Ministrul Agriculturii și asociațiile vânătorești, de partea legii
Ministrul Agriculturii, Tanczos Barna (UDMR), a participat online la dezbaterile din comisiile senatoriale și a susținut că România se află încă departe de nivelurile de recoltare din alte state europene. El a precizat că, în Suedia, „cota de prevenție este de 20% din populația estimată”, în timp ce România rămâne mult sub acest nivel, invitându-i ironic pe criticii legii să își exprime punctul de vedere și acolo.
Reprezentantul Federației Asociațiilor Vânătorești, avocatul Radu Ghidău, a susținut punctul de vedere opus criticilor președintelui. „Acum omul este atacat de urs, nu ursul este atacat de om”, a declarat el în dezbaterile din comisii, adăugând că sporul natural al populației de urși este de aproximativ 1.000 de exemplare pe an și că România este pe primul loc în Europa la mortalitate cauzată de animale sălbatice.
Consilierul prezidențial pe probleme de mediu, Ștefania Simion, a respins argumentele aduse împotriva poziției șefului statului. „Nu vreau să mai aud argumente contra pentru că sunt niște manipulări”, a spus ea în timpul dezbaterilor din comisiile senatoriale. USR s-a declarat de acord cu o parte dintre criticile formulate de Nicușor Dan, însă poziția partidului nu a schimbat rezultatul votului final.
Ce urmează pentru promulgarea legii urșilor
După respingerea cererii de reexaminare, președintele Nicușor Dan este obligat constituțional să promulge legea în forma adoptată de Senat. Marja lui de manevră pe acest subiect s-a epuizat practic: a sesizat CCR, a cerut reexaminare, iar ambele demersuri au fost respinse de instituțiile competente.
Contrastul rămâne acela dintre argumentele de siguranță publică invocate de asociațiile vânătorești, care vorbesc despre o creștere anuală de aproximativ 1.000 de exemplare, și cerințele de selecție fină formulate de președinte, care nu au găsit sprijin parlamentar. Cota dublă de recoltare pentru 2026 rămâne, în aceste condiții, singura variantă legală de gestionare a populației de urși bruni din România.
