Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România ar putea avea un nou premier la începutul lunii septembrie 2026, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul, printre altele, numele lui Eugen Tomac și Alexandru Nazare, potrivit Antena3.ro. Indiferent de numele ales, formarea unui guvern funcțional depinde de o înțelegere directă între PSD și PNL, arată surse politice citate de presă.
PSD pregătește un guvern minoritar, cu sprijin din afara coaliției
Social-democrații se pregătesc să preia singuri guvernarea din luna septembrie și poartă negocieri cu parlamentarii pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. Potrivit Antena3, PSD încearcă să obțină sprijin de la UDMR, dar și de la parlamentari nemulțumiți din AUR și PNL.
Președintele Nicușor Dan are, potrivit surselor citate de Ziarul Profit, trei nume pe lista scurtă pentru funcția de premier: președintele PSD, Sorin Grindeanu, consilierul prezidențial Eugen Tomac și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Varianta propusă de PNL, USR și UDMR pentru europarlamentarul Siegfried Mureșan nu ar avea, potrivit acelorași surse, șanse reale de nominalizare.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, și-a arătat recent deschiderea pentru a-l susține pe Grindeanu în funcția de premier, dacă șeful statului va face această nominalizare.
🗞️ Citește și Acestea
Guvernul minoritar, expus riscului de a fi blocat în Parlament
Un eventual guvern format fără o înțelegere clară între PSD și PNL ar fi instalat cu o majoritate subțire și extrem de vulnerabil în fața Parlamentului. Orice inițiativă legislativă a unui astfel de Executiv ar putea fi respinsă oricând, în lipsa unui acord politic solid între cele două partide.
Eugen Tomac a explicat, într-o intervenție publică, că președintele este pregătit să facă o nouă nominalizare imediat ce va exista o majoritate parlamentară solidă în spatele unui candidat.
„În clipa în care partidele vor fi mult mai flexibile […], evident, în acea clipă, vom avea și o nouă desemnare”, a declarat Tomac, potrivit Stiridinlume.ro.
Consilierul prezidențial a evitat să indice o preferință personală între candidați, susținând că miza reală este existența unei majorități capabile să susțină reformele necesare, indiferent de numele viitorului premier.
Al doilea eșec de învestitură din vara lui 2026
Actuala criză guvernamentală a pornit pe 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR. Președintele Nicușor Dan a mai făcut, ulterior, două încercări de a instala un nou Executiv.
Prima nominalizare a fost tot Eugen Tomac, care s-a retras înainte de votul din Parlament, apreciind că nu are susținerea necesară. A urmat nominalizarea liberalului Adrian Veștea, care a picat testul învestiturii cu doar 189 de voturi „pentru”, din cele 233 necesare.
Ce presupune „bătaia palmei” dintre PSD și PNL
Nevoia unei înțelegeri directe între PSD și PNL nu privește doar numele viitorului premier, ci și componența ministerială și programul de guvernare. Fără un acord asumat public de liderii celor două partide, orice variantă de guvern rămâne, potrivit surselor citate, fragilă din prima zi de mandat.
România are, în plus, un termen concret care presează negocierile: jaloanele critice din PNRR au scadența la 31 august, iar lipsa unui guvern funcțional complică orice decizie legată de rectificarea bugetară și de reformele cerute de Comisia Europeană.
Sprijinul UDMR rămâne, în acest context, o variabilă importantă. Kelemen Hunor a afirmat că, în actuala legislatură, contează inclusiv numărul de mandate parlamentare deținute de fiecare partid, un aspect care avantajează PSD în calculul viitoarei majorități.
Miza reală a discuțiilor din perioada următoare nu este, așadar, doar cine va fi propus premier, ci dacă PSD și PNL reușesc să transforme o înțelegere de moment într-o majoritate parlamentară stabilă.
Experiența ultimelor luni arată că un candidat cu susținere aparentă în spațiul public nu garantează și voturile necesare în plen, așa cum s-a întâmplat atât cu Eugen Tomac, cât și cu Adrian Veștea. Din acest motiv, sursele politice citate insistă asupra unui singur aspect: fără un acord formal PSD-PNL, orice nume propus riscă să repete același scenariu al unei nominalizări eșuate.
