Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dezbaterile privind bugetul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru 2026 au generat un schimb tensionat de replici în comisia de specialitate din Camera Deputaților. Deputații au acuzat creșteri masive la anumite capitole bugetare, în timp ce conducerea ANCOM a respins criticile și a susținut că fondurile sunt necesare pentru funcționarea instituției și reprezentarea României în organizații internaționale, potrivit Digi24.
Conducer ea ANCOM a fost chemată în fața Comisiei pentru tehnologia informației și telecomunicațiilor pentru a explica proiectul de buget pe 2026. Potrivit documentelor prezentate, autoritatea ar urma să aibă cheltuieli mai mari decât estimările inițiale, iar în unele cazuri acestea depășesc veniturile prognozate pentru anul viitor. Discuțiile au loc într-un context tensionat, după ce la finalul anului 2025, instituția anunțase un plan de restructurare care presupunea eliminarea a 160 de posturi și reducerea cheltuielilor.
Procesele angajaților blochează reorganizarea.
Peste 300 de angajați vizați de concedieri au contestat măsurile în instanță, iar procesul a dus la suspendarea reorganizării. „Aș vrea să vă întreb despre suspendarea reorganizării. Există o posibilitate foarte mare ca angajații disponibilizați în prima fază să primească salarii compensatorii sau cheltuieli de judecată. Asta ne face să credem că am putea avea un dezechilibru bugetar mult mai mare”, a declarat deputatul AUR Alin Coleșa.
Președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a răspuns că situația este încă în instanță și că autoritatea a făcut recurs. „Persoanele care au fost disponibilizate și-au angajat un avocat și au contestat deciziile în instanță. Instanța a suspendat decizia. Motivarea a venit acum o săptămână”, a explicat Zgonea, adăugând că toate persoanele disponibilizate rămân angajate până la pronunțarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Vicepreședintele ANCOM, Vlad Bontea, a atras atenția că reorganizarea instituției ar fi putut duce la plecarea unor specialiști importanți. „În momentul în care a apărut Legea 145/2025, aproape toate companiile de telefonie mobilă mi-au sunat colegii și le-au făcut ofertă. Din punctul meu de vedere, ANCOM a fost la un pas să se deprofesionalizeze”, a declarat acesta, potrivit informațiilor din ședință.
Cifrele controversate din noul buget.
Cele mai tensionate momente au apărut când președintele comisiei, deputatul Radu Mihaiu (USR), a acuzat conducerea ANCOM că prezintă cifre care nu reflect ă situația reală. „Ați venit să ne prezentați scăderi false față de anul trecut. Dumneavoastră vă raportați la niște propuneri bugetare neaprobate. Vă raportați la ceva ce nu există. În mod manipulator ne prezentați niște cifre neaprobate, în loc să vă raportați la execuția bugetară”, i-a transmis Mihaiu lui Zgonea.
Deputatul a susținut că unele capitole bugetare ar urma să crească semnificativ, în unele cazuri chiar de câteva ori față de anul precedent. „Spuneți că e vorba de o scădere a cheltuielilor, de fapt este o creștere cu până la 300%. De exemplu, la cheltuielile de protocol este această creștere de peste 300%, în condițiile în care toată lumea trebuie să reducă cheltuielile”, a declarat Mihaiu.
Parlamentarul a enumerat și alte creșteri: pentru reclamă și publicitate o majorare de 100%, pentru protecția muncii de 50%, pentru pregătire profesională de 200%, iar pentru consultanță și expertiză o creștere de 600%. Toate aceste cifre contraveneau, în opinia sa, obiectivului general de reducere a cheltuielilor în sectorul public, conform Financial Intelligence.
Replica conducerii ANCOM.
Președintele ANCOM a respins acuzațiile și a spus că sumele prevăzute la capitolul protocol sunt destinate participării la evenimente internaționale importante pentru reprezentarea României. „Aș vrea să stabilim niște reguli foarte clare. Probabil că acesta este tonul pe care îl folosiți dumneavoastră, dar, cu tot respectul, aș vrea să folosiți un ton calm”, a replicat Zgonea.
Acesta a explicat că România sărbătorește în 2026 160 de ani de când este membră a Consiliului Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU). „În toamna acestui an, România candidează din nou, la plenipotențiara de la Doha, pentru un nou mandat în acest consiliu și se bate cu Rusia. Dacă dumneavoastră considerați că nu trebuie să ne trimitem oamenii la Doha, că România nu trebuie să fie reprezentată și că Rusia trebuie să ia locul României, puteți să tăiați cheltuielile”, a declarat Zgonea.
Președintele ANCOM a insistat că instituția este atentă la modul în care sunt folosite resursele. „Nu cheltuim niciun ban suplimentar pe niciun protocol, pe nicio chermeză, pe nimic, fără să fim atenți pe ce cheltuim aceste resurse”, a adăugat acesta. Potrivit cifrelor prezentate, ANCOM preconizează venituri proprii de 385,6 milioane lei în 2026, în creștere cu 9% față de 2025, în timp ce cheltuielile se ridică la 405,7 milioane lei.
Diferența de aproximativ 20 de milioane lei între venituri și cheltuieli este explicată de autoritate prin obligația de a plăti 125 milioane lei (aproape 25 milioane euro) către bugetul de stat, conform Legii 296/2023. Fără această taxă, ANCOM ar fi avut excedent de peste 100 de milioane lei. Ședința comisiei în care era analizat bugetul ANCOM a fost întreruptă înainte de finalul discuțiilor, deoarece în paralel avea loc plenul Camerei Deputaților.






















