Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România riscă să fie percepută drept parte beligerantă în conflictul din Orientul Mijlociu dacă avioanele militare americane vor lansa atacuri împotriva Iranului de pe teritoriul național, avertizează Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu. Statele Unite au solicitat Bucureștiului dislocarea unor trupe și avioane de luptă la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, o decizie care urmează să fie analizată miercuri de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Subiectul a ajuns pe agenda CSAT după ce Pentagonul a transmis o cerere oficială pentru amplasarea de capabilități militare în România. Decizia se bazează pe acordurile de cooperare militară dintre București și Washington, semnate în 2005 și consolidate în 2015, conform Digi24. Contextul este însă delicat: solicitarea vine pe fondul intensificării operațiunilor militare americano-israeliene împotriva Iranului, începute la sfârșitul lunii februarie.
Diferența dintre sprijin logistic și participare directă la conflict.
Comandorul Mateiu explică pentru Digi24 că există o distincție esențială între tipurile de aeronave care ar putea fi dislocate. România ar putea găzdui fie avioane de realimentare în zbor, care oferă sprijin logistic, fie aeronave de luptă care execută misiuni ofensive. „În momentul în care acestea acționează direct de pe teritoriul nostru, suntem cobeligeranți și apar probleme de drept internațional”, a declarat oficialul militar.
În prezent, bombardierele americane B-1 care lovesc ținte în Iran operează din Marea Britanie, de la baza Fairford. Dacă operațiunile s-ar muta la Kogălniceanu, statutul juridic al României s-ar schimba fundamental. Experții militari subliniază că există precedente istorice: în 2025, avioane britanice staționate la Kogălniceanu au decolat din România pentru operațiuni în Iran, informațiile devenind publice abia ulterior, potrivit HotNews.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința CSAT pentru miercuri, 11 martie 2026, cu trei puncte principale pe agendă: situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, impactul asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare de capabilități militare americane.
Ce răspuns militar ar putea veni din partea Iranului.
Dacă România ar fi percepută ca implicată în conflict, Iranul ar putea încerca represalii, deși capacitățile sale militare au fost semnificativ afectate. Arsenalul iranian de rachete balistice nu mai are densitatea inițială, dar dronele continuă să fie utilizate. În schimb, infrastructura militară iraniană este puternic lovită de bombardamentele americane și israeliene care au obținut superioritatea aeriană.
Comandorul Mateiu avertizează că Teheranul deja a anunțat că va lovi orice stat care participă la conflict sau prin a cărui spațiu aerian trec avioanele ce bombardează Iranul. De altfel, Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Majid Takht-Ravanchi, a declarat pentru France 24 că „orice țară care se alătură agresiunii împotriva Iranului, alături de America și Israel, va deveni, fără îndoială, o țintă legitimă pentru represaliile Iranului”.
Există precedente îngrijorătoare: baza britanică de la Akrotiri din Cipru a fost vizată, iar rachete balistice au fost lansate spre Turcia. În plus, există temeri privind activarea unor celule teroriste pe teritoriul statelor percepute drept ostile.
România între parteneriat strategic și riscuri de securitate.
Întrebat despre capacitățile Iranului de a ataca România, Mateiu a confirmat: „Da, Teheranul deja a spus că va lovi orice stat care este prins în conflict”. Totuși, el consideră că România nu ar deveni imediat o amenințare majoră pentru Iran. Iranul dispune, la limită, de rachete capabile să atingă sud-estul Europei – motiv pentru care scutul antirachetă de la Deveselu a fost instalat.
Comandorul subliniază însă importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite. „Avem un partener strategic, mereu am scos în evidență prietenia noastră cu Statele Unite, importanța bazei de la Kogălniceanu, și da, prietenul la nevoie se cunoaște”, a declarat acesta. În prezent, aproximativ 1.000 de militari americani se află în România, cei mai mulți fiind staționați la bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
Decizia finală privind dislocarea de forțe americane va fi una politică și va necesita, în funcție de tipul capabilităților militare trimise, și aprobarea Parlamentului României. Solicitarea vine după ce, în 2025, administrația Trump a decis reducerea unor efective militare americane din Europa, scăzând numărul de militari americani staționați în România.
