Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un scandal de proporții a izbucnit în interiorul Curții Constituționale după publicarea deciziei prin care legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională, conform StiriPeSurse.ro. Surse din interiorul CCR descriu o dispută fără precedent legată de motivarea Deciziei nr. 479/2025, unii judecători acuzând că paragrafele 191-220 ar fi fost introduse în documentul final fără acordul majorității care a votat neconstituționalitatea.
Judecători „șocați” de conținutul final al deciziei.
Potrivit surselor StiriPeSurse.ro, cei cinci judecători care au format majoritatea ce a votat soluția de neconstituționalitate extrinsecă ar fi aflat conținutul complet al motivării abia după publicarea acesteia. Aceștia ar fi fost „șocați” de apariția unor considerente care discută fondul legii, în condițiile în care decizia s-a întemeiat exclusiv pe lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Fragmentele contestate sunt cele care analizează, în termeni generali, urgența bugetară, raportarea la PNRR și marja de apreciere a legiuitorului în materia pensiilor de serviciu. Aceste pasaje au fost ulterior invocate de reprezentanți politici ca o „validare” pe fond a proiectului guvernamental, interpretare pe care judecătorii majoritari o consideră eronată și rezultatul acelor paragrafe neasumate.
Decizia majoritară a fost pronunțată de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Cochină. Gheorghe Stan a semnat o opinie concurentă la aceeași soluție. Opinia separată a fost semnată de Simina Tănăsescu (președinta CCR), Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș.
🗞️ Citește și Acestea
Erată cerută, apoi abandonată după atacuri la adresa unei judecătoare.
Judecătorii din majoritate au cerut inițial emiterea unei erate pentru îndreptarea unei „erori materiale” și republicarea deciziei în forma agreată, fără paragrafele contestate. Între timp, în presă au apărut atacuri concertate la adresa judecătoarei Mihaela Cochină, care a înclinat balanța la vot împotriva legii. Criticile au vizat tema locuinței de serviciu deținute de aceasta.
Conform acelorași surse, după aceste episoade, judecătoarea Cochină nu ar mai fi susținut rectificarea, alăturându-se celor patru colegi din minoritate, astfel încât decizia a rămas neschimbată. StiriPeSurse.ro relatează despre două zile de tensiuni intense în interiorul Curții, cu acuzații, replici dure și chiar amenințări cu plângeri penale, pe fondul conflictului privind forma motivării.
Paternitatea paragrafelor și suspiciuni de presiuni politice.
În centrul controverselor se află atribuirea paternității unor pasaje judecătoarei Laura-Iulia Scântei, despre care sursele spun că ar fi apropiată de premierul Ilie Bolojan. Scântei a fost văzută alături de premier la evenimentul recent de la Catedrala Neamului. De asemenea, relatările menționează existența unor presiuni politice pentru urgentarea motivării, respectiv o grăbire a calendarului intern al Curții.
„Mesaje oficiale și comentarii publice au susținut că CCR a spus că legea e în regulă, lipsește doar avizul CSM„, interpretare pe care judecătorii majoritari o contestă ferm, arată StiriPeSurse.ro. Aceștia subliniază că includerea acelor considerente a alimentat interpretări politice potrivit cărora legea ar fi „bună pe fond” și ar fi căzut doar dintr-o eroare procedurală.
Ce spune decizia și unde s-au aprins spiritele.
Decizia CCR a anulat legea în ansamblu pe temeiul extrinsec al nerespectării procedurii de avizare la CSM, calificată ca garanție cu valență constituțională a independenței justiției. Considerentele detaliate au vizat solicitarea prematură a avizului, imposibilitatea comprimării termenului de 30 de zile și afectarea rolului CSM.
Pasajele contestate sunt cele care, deși neinfluențând dispozitivul, schițează la nivel de principiu o compatibilitate a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului cu Constituția și o justificare macro a „recalibrărilor” în sistemul pensiilor de serviciu. Orice viitoare inițiativă legislativă trebuie să treacă de un control de constituționalitate integral, nu doar de procedura avizului.
Context: Legea și opoziția magistraturii.
Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, mișcare contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de organizațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor. În sistemul judiciar au avut loc adunări generale, proteste și poziții publice critice față de schimbarea condițiilor de pensionare, a formulei de calcul și a plafonării.
Sesizarea ÎCCJ la CCR a împletit aceste critici cu atacuri la procedură, invocând încălcarea rolului CSM în circuitul de avizare. În motivarea publicată, Curtea a reținut temeinicia exclusiv a motivelor extrinseci legate de aviz și a anulat legea în ansamblu, fără a tranșa criticile intrinseci privind cuantumul, vârsta și vechimea sau presupusa discriminare dintre generații de magistrați.
Solicitarea de erată, abandonată între timp, lasă în picioare forma actuală a motivării, însoțită de o criză de încredere între judecători. Dincolo de conflictele de culise, efectul practic rămâne același: legea nu intră în vigoare, iar puterea executivă este obligată, dacă revine cu un nou proiect, să parcurgă procedura de avizare la CSM în condițiile stabilite de Curte.
Paragrafele care ar fi fost introduse „pe șest” în motivare nu POT fi invocate ca jurisprudență a Curții în cazul unei viitoare analize pe fond a unui nou proiect. Scandalul ridică însă întrebări serioase despre procesul intern de elaborare a deciziilor CCR și despre posibilele interferențe politice în activitatea instanței constituționale.
