Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul Ilie Bolojan lucrează la un nou pachet legislativ – așa-numitul „Pachetul 3” – pentru care premierul este foarte probabil să își asume răspunderea în Parlament, conform StiriPeSurse.ro. Printre măsurile-cheie se numără modificarea legii salarizării pentru interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, măsură ce va afecta toți bugetarii aflați la vârsta pensionării și pensionarii reangajați.
Acordul anual până la 70 de ani, pensie redusă cu 85%.
Conform draftului obținut de StiriPeSurse.ro, bugetarii care ajung la vârsta standard de pensionare vor putea continua activitatea până la împlinirea vârstei de 70 de ani, însă numai dacă angajatorul își dă acordul valabil un singur an. Practic, contractul va putea fi reînnoit anual, în mod condiționat. După vârsta de 70 de ani, legea nu mai permite nicio prelungire, astfel că pensionarea devine obligatorie.
„Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii-Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (…) căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii (…) poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani„, se arată în documentul oficial.
Elementul cel mai semnificativ al noii reglementări vizează reducerea drastică a pensiei pentru cei care aleg să continue munca. Bugetarii care optează să rămână în sistem după ce îndeplinesc condițiile de pensionare vor putea lucra, însă numai cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%. Aceasta înseamnă că pensia va fi redusă la doar 15% din cuantumul inițial, conform Newsweek România.
🗞️ Citește și Acestea
Excepția pentru aleșii locali și parlamentari
Documentul prevede însă și o excepție notabilă de la regula generală. Singurii angajați la stat care vor putea cumula pensia cu salariul integral sunt persoanele alese în funcții publice – primari, consilieri locali, parlamentari – și persoanele numite în funcții prin hotărâri ale Parlamentului.
„Prin excepție de la prevederile alin.(1)-(3) persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în funcție în Instituțiile/Autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a Camerelor reunite ale Parlamentului, pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului„, precizează draftul obținut de StiriPeSurse.ro.
Ordonatorii de credite vor avea obligația ca, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a noii legi, să înceteze de drept contractele de muncă sau raporturile de serviciu ale pensionarilor care nu își exprimă opțiunea de a continua munca cu pensia redusă.
Context istoric: bătălia cu Curtea Constituțională.
Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat nu este o noutate în dezbaterea publică românească. De-a lungul anilor, au existat mai multe încercări de a introduce această măsură, însă toate au fost blocate de Curtea Constituțională, care a considerat că astfel de interdicții contravin dreptului la muncă, potrivit Jurnalul.ro.
Cea mai recentă decizie relevantă a CCR este Decizia nr. 521 din 5 octombrie 2023, prin care instanța constituțională a respins o lege similară referitoare la unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în octombrie 2025 că Guvernul „este pe cale să găsească formula constituțională pentru a pune acest proiect în aplicare”, conform Antena 3 CNN. „Interdicția cumulului pensiei cu salariul e un element important pe care cred că trebuie să îl punem în practică„, a subliniat șeful Executivului.
Argumentele pro și contra.
Susținătorii măsurii argumentează că interzicerea cumulului va elibera locuri de muncă pentru tineri și va reduce cheltuielile bugetare. Vicepremierul Tanczos Barna a explicat că „va începe să iasă la pensie generația decrețeilor, iar România va avea nevoie de un val mare de tineri care să înlocuiască acești oameni„, conform RomaniaTV.net.
Pe de altă parte, Bolojan recunoaște că măsura trebuie aplicată cu atenție, având în vedere sectoarele vulnerabile precum educația și sănătatea. „Dacă am fi aprobat fără să vedem efectele în toate domeniile, ar fi apărut o problemă. Avem anumite discipline, anumite specialități în spitale, tot în urbanul mic, unde nu avem medici de specialitate„, a precizat premierul, potrivit Europa Liberă.
Măsura face parte din eforturile Guvernului de consolidare fiscală și reducere a deficitului bugetar, care trebuie să scadă de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% în 2031, conform angajamentelor asumate în cadrul Planului Bugetar pe Termen Mediu.
