Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a intrat într-o ședință tensionată privind constituționalitatea Legii biodiversității și a Legii integrității, două jaloane esențiale din PNRR, în plină controversă provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan. Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut, luni, clarificări „imediate și complete” privind circumstanțele întrevederii, susținând că explicațiile oferite până acum nu înlătură îndoielile privind aparența de imparțialitate, potrivit Adevărul.
Ce spune Ilie Bolojan despre discuția cu Simina Tănăsescu
Întrebat direct dacă s-a întâlnit cu președinta CCR, de ce întrevederea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și ce anume au discutat, Ilie Bolojan nu a confirmat explicit întâlnirea, dar nici nu a negat-o.
„Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a declarat premierul demis, la Oradea, unde a participat la o vizită oficială.
Bolojan a mai spus că întâlnirile de acest tip fac parte din activitatea normală a unei persoane care ocupă o funcție publică, făcând o paralelă cu perioada în care a condus Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor. „Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele”, a explicat el.
🗞️ Citește și Acestea
Reacția instituțiilor din sistemul judiciar.
Explicațiile premierului nu au potolit însă controversa. Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, luni, un comunicat prin care subliniază că situația are „o gravitate instituțională aparte”, întrucât Curtea Constituțională este chemată să soluționeze un conflict juridic declanșat chiar de Ilie Bolojan, privind plata unor restanțe salariale către magistrați, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, a transmis instanța supremă, potrivit Digi24.
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut, la rândul său, clarificări suplimentare despre împrejurările întâlnirii, amintind precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, aflată atunci în funcția de consilier prezidențial, și-a dat demisia după o controversă similară legată de o întâlnire cu un judecător CCR.
Poziția Curții Constituționale față de întâlnirea cu premierul
Curtea Constituțională a transmis, duminică seara, că întâlnirile președintei instituției cu reprezentanți ai puterii executive au ca obiect exclusiv aspecte administrative și organizatorice, fără legătură cu dosarele aflate pe rol.
„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul CCR.
Controversa a apărut inițial după informații conform cărora Tănăsescu și Bolojan s-ar fi întâlnit pe 14 august, în biroul președintelui Senatului. Discuția s-ar fi purtat cu trei zile înainte ca CCR să dezbată sesizările privind Legea integrității, o miză de 770 de milioane de euro din fonduri PNRR, și Legea biodiversității, un alt jalon cu o valoare estimată de aproape un miliard de euro.
Ce se întâmplă acum cu proiectele PNRR aflate pe rolul CCR
Presiunea instituțională asupra CCR vine într-un moment critic, cu termenul limită de 31 august pentru accesarea fondurilor europene aferente celor două legi. Miza financiară ridicată face ca orice suspiciune privind imparțialitatea Curții să capete o greutate suplimentară în ochii Bruxelles-ului și ai instituțiilor de control intern.
Pe fondul controversei, Simina Tănăsescu ar fi fost nevoită să predea dosarul privind proiectele din PNRR unui alt judecător raportor, potrivit informațiilor apărute în presă. Rămâne de văzut dacă schimbarea raportorului va fi suficientă pentru a elimina suspiciunile legate de independența deciziei Curții, într-un dosar cu implicații directe pentru finanțarea europeană a României.
