Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și lider al Platformei Liberal-Conservatoare din PNL, a criticat dur guvernarea condusă de Ilie Bolojan, susținând că fiecare rezultat prezentat drept „performanță” de guvern se traduce, de fapt, în taxe mai mari și un nivel de trai tot mai scăzut pentru români. Atacul liberalului vine în contextul datelor publicate de Institutul Național de Statistică, potrivit cărora economia românească a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, iar Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Agerpres.
Ce spune Alin Tișe despre „performanța” guvernului.
Într-o postare intitulată „Imbecilitatea politică”, publicată pe pagina sa de Facebook, Alin Tișe a pornit de la decizia recentă a agenției de rating Fitch, care a menținut ratingul suveran al României la limita inferioară a categoriei investiționale.
„Fitch nu i-a acordat României un cartonaș roșu, ci doar unul galben, dar unii îl vând ca pe o victorie”, a scris Tișe, criticând modul în care guvernul a prezentat public decizia agenției.
Liderul liberal susține că spatele cifrelor favorabile din statistici se ascunde o realitate mult mai dură pentru cetățeni. „Performanța guvernului” se plătește direct: taxe mai mari, firme împovărate, oameni mai săraci. O țară vopsită în roz în statistici, dar sufocată în realitate, a mai transmis acesta.
Președintele CJ Cluj a adăugat că bugetul de stat s-a majorat exclusiv prin creșterea taxelor și impozitelor, nu printr-o reformă reală a cheltuielilor publice. „Oamenii trăiesc mai prost, cu puterea de cumpărare mai jos, în condițiile unui buget mărit doar prin taxarea și impozitarea crescută. Aceasta este «reforma» făcută de guvernanți”, a scris Tișe, încheind postarea cu un mesaj tăios la adresa Executivului: „Atât au știut, atât au putut!”.
🗞️ Citește și Acestea
Economia României, în stagnare în trimestrul al doilea din 2026
Critica lui Tișe vine imediat după publicarea datelor oficiale privind evoluția economiei naționale. Potrivit INS, Produsul Intern Brut s-a menținut nemodificat în termeni reali în trimestrul II 2026 față de trimestrul I, dar a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Mediafax.
În semestrul I din 2026, PIB-ul s-a redus cu 0,8% comparativ cu prima jumătate a anului 2025, pe seria brută, și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. INS a precizat că seria ajustată a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II, fiind revizuită față de datele publicate anterior, pe 9 iulie.
Datele arată totodată o încetinire a ritmului de contracție economică față de primul trimestru al anului, când scăderea anuală fusese de 1,2%. Analiștii citați de presa economică estimează că anul 2026 s-ar putea încheia cu o evoluție cuprinsă între stagnare și o scădere de aproximativ 0,5% a PIB-ului.
Ce înseamnă datele INS pentru consolidarea fiscală asumată de Guvern
Scăderea economică vine într-un moment sensibil pentru finanțele publice. România a evitat la limită retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” după ce agenția Fitch a menținut nota BBB-, cu perspectivă negativă, subliniind riscurile legate de deficitul bugetar și de polarizarea politică din coaliția de guvernare.
O economie stagnantă, combinată cu majorările de taxe aplicate în ultimul an, precum creșterea TVA de la 19% la 21% și a impozitului pe dividende de la 10% la 16%, alimentează exact tipul de critică formulat de Tișe: că ajustarea fiscală se realizează pe seama veniturilor cetățenilor și firmelor, nu prin reforme structurale ale cheltuielilor statului.
Contextul politic adaugă tensiune suplimentară acestor critici. Atacul lui Tișe nu este primul venit din interiorul PNL la adresa conducerii partidului și a politicilor economice ale Guvernului Bolojan, liderul de la Cluj acuzând în repetate rânduri că mediul de afaceri a fost „sufocat” de măsurile fiscale din ultimul an.
Rămâne de văzut dacă noile date economice vor influența calendarul discuțiilor din coaliție privind viitoarele măsuri de consolidare bugetară, în condițiile în care Guvernul Bolojan funcționează în prezent cu atribuții restrânse, după demiterea sa.
