Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a generat un val masiv de reacții critice pe platforme precum Reddit și Facebook după ce a anunțat că măsurile economice din 2025 funcționează. Românii i-au reproșat că veniturile mai mari ale statului au fost obținute prin creșterea taxelor, afectând direct nivelul lor de trai.
Cifrele optimiste ale premierului, contestate de cetățeni.
În trimestrul al III-lea din 2025, veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%, ajungând de la 79,2 miliarde lei la 89,1 miliarde lei, a anunțat Bolojan pe Facebook. Impozitul pe venit a înregistrat o creștere de 16,5%, încasările din TVA au urcat cu 14,8%, iar contribuțiile sociale au crescut cu 8,5%.
Premierul a subliniat că deficitul bugetar va scădea la 6,2% din PIB în 2026, iar România se împrumută acum mai ieftin. Cu toate acestea, cheltuielile de personal au scăzut cu doar 630 de milioane de lei în perioada iulie-septembrie, o sumă minimă în comparație cu miliardele încasate suplimentar.
Valul de ironie din mediul online.
Reacțiile românilor nu au întârziat să apară. Un utilizator de internet a propus ironic acordarea unui Premiu Nobel pentru Bolojan, comentând: „Crești taxe, cresc încasările. Să sune cineva în Suedia„.
🗞️ Citește și Acestea
Mesajele ironice s-au multiplicat rapid pe platformele sociale. Românii au comentat că măsurile de redresare funcționează doar pe spinarea lor, iar alții au remarcat discrepanța: „Încasări din taxe… miliarde. Scăderi cheltuieli… milioane„. Un alt mesaj popular a fost: „Ce mă bucur! Ni s-au dublat facturile, mulți își trag de la gură, dar bugetul statului crește„.
Critici mai dure au remarcat că cetățenii au fost nevoiți să contribuie masiv la bugetul de stat prin creșterea taxelor, în timp ce reducerile de cheltuieli publice sunt nesemnificative.
Contextul economic: Deficitul bugetar excesiv.
România se confruntă cu o criză bugetară severă. La finalul lunii septembrie 2025, deficitul bugetar a depășit 102 miliarde lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Guvernul României a convenit cu Comisia Europeană un deficit de 8,4% din PIB pentru 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 159 miliarde lei.
Presiunea pentru reducerea deficitului vine și din exterior. România se află în procedură de deficit bugetar excesiv din 2021, după ce a depășit constant limita de 3% din PIB prevăzută de UE. În cazul în care țara nu reușește să își reducă deficitul, potrivit Curs de Guvernare, riscă suspendarea fondurilor europene.
Creșterile de taxe care au revoltat populația.
Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan în vara lui 2025 au inclus majorări substanțiale. Cota generală de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cota redusă a ajuns la 11%. Accizele la alcool, tutun și combustibili au fost majorate cu 10%, iar pensiile și salariile din sectorul public au fost înghețate pentru 2026.
Un cetățean a exprimat frustrarea colectivă: „Această creștere de încasări de 9,9 miliarde e făcută exclusiv pe spatele nostru. Să pui reducere de cheltuieli de 630 de milioane de lei pe lângă miliardele alea e jignitor„.
Perspectivele economice și temerile românilor.
Deși Adevărul raportează că Bolojan speră într-o îmbunătățire în 2026, mulți români rămân sceptici. Unii cetățeni au comparat situația cu perioada 1985-1989, exprimând temeri privind o nouă austeritate prelungită.
Un internaut a subliniat problema structurală: „Când scade puterea de cumpărare a oamenilor, ce se întâmplă cu PIB-ul economiei?„. Această întrebare reflectă îngrijorarea că măsurile de austeritate ar putea duce la stagnare economică prin reducerea consumului.
Mesajele ironice au continuat: „Statisticile sună frumos, dar realitatea de la raft încă nu știe despre ele” și „Ne merge așa de bine că anul următor vor să mărească impozitele„.
Guvernul Bolojan se confruntă astfel cu o provocare dublă: să reducă deficitul bugetar conform cerințelor europene, menținând în același timp susținerea publică într-un context de presiune fiscală crescândă asupra cetățenilor.
