Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, cu aproape 75% dintre români care nu consumă nici măcar o porție zilnic, arată datele Eurostat prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, potrivit Digi24.
Paradoxul agricol românesc.
Doar 2,4% dintre români ating pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății de cinci porții zilnice de fructe și legume, echivalentul a 400 de grame. Alți 24% declară un consum moderat, între una și patru porții pe zi. Situația contrastează puternic cu media europeană, unde 33% nu consumă zilnic fructe și legume, 55% consumă între una și patru porții, iar 12% ating nivelul recomandat.
Paradoxul devine evident când analizăm potențialul agricol: România deține 12,8 milioane de hectare de teren agricol, reprezentând 8,1% din totalul UE, și 4,2% din populația Uniunii. Cu toate acestea, contribuția la producția europeană este modestă: doar 1,9% din legumele proaspete și 5,4% din fructe provin din România, conform Economica.net.
Prin comparație, Polonia reușește să genereze 16% din producția de fructe și 8% din cea de legume a UE27, folosind aproximativ 9% din terenul agricol. Această subproducție perpetuează dependența de importuri și menține consumul național la cote foarte joase.
🗞️ Citește și Acestea
Cerc vicios: subproducție și preț mare.
Specialiștii de la Friedrich-Ebert-Stiftung România subliniază că țara noastră se află într-un „cerc vicios: producție insuficientă raportată la resursa de teren, dependență de importuri, prețuri mai mari la raft și, în final, consum redus”. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma unor țări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria.
Costurile ridicate la raft pentru consumatorii cu venituri mici amplifică problema. Deși România ar putea acoperi o parte semnificativă din nevoia internă de fructe și legume, lipsa unei strategii integrate blochează dezvoltarea sectorului. Monitorul Social precizează că „consumul foarte scăzut de fructe și legume ar putea să fie una dintre cauzele pentru problemele de sănătate întâlnite în România”.
Impactul asupra sănătății publice.
Ratele scăzute de consum se corelează cu riscuri crescute pentru bolile netransmisibile și scăderea productivității economice. Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum cinci porții zilnice de fructe și legume pentru prevenirea bolilor cronice și menținerea sănătății generale.
România deține cea mai mică pondere a populației care atinge această țintă dintre statele europene analizate. Impactul asupra sistemului de sănătate este considerabil, cu costuri crescute generate de tratarea bolilor cardiovasculare, diabetului și altor afecțiuni legate de nutriția inadecvată.
Soluții pentru schimbare.
Depășirea acestei situații necesită intervenții coordonate din partea statului și a sectorului agricol. „Această problemă nu poate fi depășită decât prin intervenții coordonate din partea statului și a agricultorilor din țară, cât și dezvoltarea unei strategii prin care cetățenii să fie informați despre importanța unei bune alimentații”, subliniază cercetătorii.
O strategie integrată ar trebui să includă: stabilirea de ținte anuale clare pentru producție și consum, investiții în lanțurile de distribuție, programe de subvenționare pentru producătorii locali și campanii de educare a populației. România are resursele necesare pentru a-și repoziționa rapid piața de fructe și legume, însă acest potențial rămâne deocamdată nevalorificat. Reducerea dependenței de importuri ar stabiliza prețurile și ar crește accesul pentru gospodăriile vulnerabile la alimente sănătoase.
