Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România continuă să fie lideru negativ al inflației în Uniunea Europeană cu o rată de 9,8% în octombrie 2025, în timp ce economia stagnează cu o creștere de doar 0,3% față de anul trecut, potrivit StiriPeSurse. Banca Națională a României a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, însă avertizează că presiunea asupra prețurilor va persista încă mult timp.
Inflația erodează puterea de cumpărare, economia se zbate.
Deși rata anuală a inflației s-a redus marginal de la 9,9% în septembrie la 9,8% în octombrie, România rămâne la cel mai ridicat nivel din iunie 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică. Serviciile au consemnat cea mai puternică creștere anuală, cu 10,52%, urmate de mărfurile nealimentare cu 10,96% și alimentele cu 7,57%.
Pe fond, prețurile de consum au crescut lunar cu 0,5% în octombrie, după o majorare de 0,36% în luna precedentă. Specialiștii avertizează că inflația ridicată continuă să erodeze veniturile reale ale populației, în special în rândul celor cu venituri fixe.
„România se confruntă cu un echilibru dificil între frânarea creşterii prețurilor şi susţinerea activităţii economice. Acest lucru ar trebui să le dea suficiente motive de îngrijorare politicienilor pentru a începe în sfârşit să pună în aplicare reformele de care ţara are nevoie disperată„, a declarat Bogdan Maioreanu, analist al platformei eToro, potrivit AGERPRES.
🗞️ Citește și Acestea
De ce BNR nu poate reduce dobânzile?
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri, 12 noiembrie 2025, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an pentru a 16-a lună consecutivă, conform HotNews.ro. Este a zecea ședință consecutivă din 2025 la care dobânzile au fost ținute pe loc.
Banca centrală explică în raportul trimestrial asupra inflației că scăderea va fi lentă, fiind afectată de două măsuri ale Guvernului: eliminarea plafonului la energia electrică din 1 iulie 2025 și creșterea taxelor pe consum – TVA și accize – din 1 august 2025.
BNR estimează o scădere abruptă a inflației abia în trimestrul trei din 2026, cu revenirea la ținta de 2% în 2027. Guvernatorul Mugur Isărescu a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 de la 4,6% la 8,8%, cu posibilitatea de a depăși pragul de 9%.
„Banca centrală nu poate face prea multe pentru a stimula economia aflată acum în dificultate, cu deficite publice masive care trebuie reduse„, notează analiza eToro. În plus, reducerea dobânzii ar putea slăbi leul și ar destabiliza cursul valutar în contextul deficitelor bugetare uriașe.
România, campioană negativă în UE.
Comparativ cu alte state din regiune și din Uniunea Europeană, România se detașează negativ la capitolul inflație. Cifrele arată diferențe majore între România și vecinii săi:
- Bulgaria: 5,6%
- Ungaria: 4,3%
- Slovacia: 4,3%
- Polonia: 2,8%
- Cehia: 2,5%
- Zona euro: 2,1%
„În prezent, România are cea mai mare inflaţie din UE şi a treia cea mai mare din Europa, după Turcia şi Ucraina„, subliniază Bogdan Maioreanu. Singura țară din UE cu deflație este Cipru, cu o rată de -0,3% în octombrie 2025.
Economia stagnează, riscul de recesiune persistă.
Produsul Intern Brut al României a crescut cu doar 0,3% față de anul trecut în primele șase luni din 2025, potrivit datelor INS. În trimestrul al doilea, economia a înregistrat o creștere de 1,2% față de trimestrul precedent, însă măsurile fiscale au redus puternic consumul.
România se confruntă, în plus, cu riscuri externe precum tensiunile comerciale globale, războiul din Ucraina și presiunea creșterii cheltuielilor militare în Uniunea Europeană. Fondul Monetar Internațional previzionează o creștere economică de doar 1% pentru România în 2025 și 1,4% în 2026, estimări în scădere față de prognoze anterioare.
Decizia finală asupra inflației și a politicii monetare va depinde de evoluția măsurilor fiscale din următoarele luni și de absorbția fondurilor europene, care ar putea susține creșterea economică fără a alimenta inflația.
