Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un conflict major a izbucnit la Secția de Cardiologie Intervențională a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, după ce medicii au acuzat conducerea unității că impune restricții la internări, potrivit StiriPeSurse. Echipa medicală susține că un ordin intern ar fi redus numărul de internări la 72 de cazuri pe lună, în timp ce secția tratează în mod obișnuit 240-280 de pacienți lunar.
Acuzațiile medicilor: peste 180 de pacienți ar fi rămas netrataţi.
Dr. Florin Orțan, medic primar cardiolog, a dezvăluit pe Facebook controversatul document intern. „Asta înseamnă că 240 de cetățeni cu grave probleme cardiologice ai acestei comunități sunt ajutați la greu. Ne dai ordin, printr-o hârtie nesemnată, să efectuăm 72 de internări pe lună. Adică să lăsăm nerezolvați 180 de pacienți”, a scris medicul, adresându-se directorului Dan Grigorescu.
Răspunsul conducerii: de la acuzații la recunoașterea problemelor de comunicare
Reacția inițială a directorului Dan Grigorescu a fost una dură. Pe pagina oficială a spitalului, acesta a calificat postarea medicilor drept „o gravă tentativă de dezinformare„, susținând că unitatea funcționează normal și că toți pacienții care se prezintă în urgență sunt tratați.
🗞️ Citește și Acestea
Ulterior, tonul s-a schimbat radical. Grigorescu a recunoscut existența unor „deficiențe de comunicare internă între conducerea secției și echipa medicală„. În noua declarație, directorul a clarificat că „stabilirea numărului de cazuri pentru fiecare specialitate a avut un caracter orientativ, fără a limita activitatea medicală” și că „în spital nu au existat niciodată restricții privind acordarea asistenței medicale de specialitate„.
Managerul a explicat că percepția restricțiilor a apărut din cauza comunicării deficitare în cadrul instituției și a reafirmat angajamentul pentru transparență față de pacienți și echipa medicală.
Intervenția ministrului Sănătății: garanții pentru continuitatea tratamentelor.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a intervenit prompt în scandal. Într-o declarație pe Facebook, acesta a asigurat că „nu a existat și nu există nicio limitare a accesului pacienților la serviciile de cardiologie intervențională sau la orice altă specialitate din cadrul spitalului„.
Oficialul a obținut garanții ferme de la conducerea spitalului că astfel de situații nu se vor mai repeta și că dialogul intern va fi consolidat. „Pacienții trebuie să știe că accesul lor la servicii medicale nu a fost și nu va fi niciodată restricționat„, a subliniat ministrul Sănătății.
Context: tensiuni între resursele financiare și nevoile reale.
Scandalul pune în lumină o problemă mai amplă din sistemul de sănătate românesc: discrepanța dintre finanțarea asigurată de casele județene de asigurări și volumul real al cazurilor medicale. Conducerea spitalului a menționat în declarațiile inițiale că „paradigma relației contractuale a CJAS Brașov cu furnizorii de servicii medicale are la bază resursele financiare alocate„, sugerând constrângeri bugetare.
Directorul Grigorescu a clarificat însă că, indiferent de nivelul de finanțare contractat, „pacienții au beneficiat constant de îngrijire medicală completă, atât în regim de urgență, cât și pentru cazurile programate„. Toate urgențele medicale au fost preluate și tratate imediat, cu acces asigurat la internare și tratamente necesare.
Scandalul de la Brașov reflectă tensiunile din spitalele publice românești, unde managerii trebuie să echilibreze presiunile financiare cu obligația de a oferi îngrijire medicală adecvată. Intervenția promptă a ministrului Sănătății și angajamentul conducerii pentru îmbunătățirea comunicării sugerează că situația va fi monitorizată îndeaproape în perioada următoare.
