Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Conferința de Securitate de la München (MSC), desfășurată în perioada 13-15 februarie 2026, a adus în prim-plan o imagine incomodă pentru diplomația română: în timp ce Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, a bifat întâlniri de nivel înalt cu secretarul de stat american Marco Rubio și cu secretarul general NATO Mark Rutte, România a fost reprezentată de miniștri, fără participarea șefului statului, conform G4Media. Nicușor Dan, Președintele României, nu a participat la forum.
Delegația română: agenda ambițioasă, rezultate dificil de cuantificat.
România a intrat la München cu o agendă clasică: securitate transatlantică, Flanc Estic, sprijin pentru Ucraina, cooperare NATO și UE, tehnologii cu impact militar și tema Mării Negre. Delegația a fost condusă de Radu Miruță, vicepremier și ministru al Apărării, și de Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe.
Bilateral-ele anunțate oficial au rămas însă sub așteptări din perspectiva vizibilității politice. Miruță a avut o întrevedere anunțată cu ministrul apărării din Luxemburg, în timp ce Țoiu a comunicat o discuție cu secretarul general NATO Mark Rutte — descrisă însă chiar în relatarea oficială drept „un schimb rapid de opinii”, nu o bilaterală clasică. Cea mai mediatizată întâlnire a ministrului de externe a fost cu vicepreședinta Google pentru Europa, potrivit Digi24.
Moldova: președinta la masa unde se iau decizii.
Contrastul a fost vizibil. Maia Sandu a participat personal la MSC și a desfășurat întâlniri la cel mai înalt nivel politic disponibil la forum: cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu secretarul general NATO și cu premierul Estoniei, Kristen Michal. Mesajul comun al acestor întrevederi a gravitit în jurul temelor de „urgență strategică”, reziliență, amenințări hibride și integrare europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Mai mult, Sandu a participat la o dezbatere dedicată combaterii amenințărilor hibride, alături de oficiali de rang înalt — exact cadrul în care o țară mică își maximizează vizibilitatea prin relevanța temelor pe care le aduce în discuție.
De ce Moldova apare mai relevantă decât România la astfel de foruri.
Paradoxul nu ține de importanță geopolitică reală, ci de percepție și de context. Moldova este tratată ca stat de primă linie, vulnerabil la presiune militară și hibridă rusă, ceea ce o plasează automat în centrul dezbaterilor dominante la MSC 2026. România, în schimb, se confruntă cu „paradoxul garanțiilor”: ca membră NATO și UE, riscă să fie considerată un dosar rezolvat, dacă nu își promovează activ propriile priorități.
Absența șefului statului de la un forum unde au participat zeci de lideri naționali reprezintă, în primul rând, o pierdere de vizibilitate politică și de acces la discuțiile informale, dar decisive, de pe holuri.
Întrebarea care rămâne deschisă după această ediție a MSC este cine va defini, în 2026, agenda Mării Negre și a Flancului Estic — Bucureștiul sau capitala care reușește să fie prezentă fizic în încăpere atunci când se iau deciziile.
