Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a conturat marți seara strategia militară a României în cazul unei escaladări a tensiunilor în Marea Neagră, subliniind că țara noastră își construiește capacitățile navale și aeriene printr-un program fără precedent, potrivit TVR. România investește în prezent în 21 de proiecte de înzestrare prin mecanismul european SAFE, din care 11 sunt achiziții exclusive ale țării noastre.
Rolul României în scenariile NATO pentru Marea Neagră.
Miruță a explicat că România nu dispune de o flotă militară semnificativă, însă această lipsă este compensată prin aviație și sisteme radar terestre. Avioanele F-16 și radarele suplimentare instalate supraveghează în permanență zona maritimă, asigurând o prezență de facto în spațiul strategic al Mării Negre.
„Noi vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Al Uniunii Europene, dar cu cortul pus în România”, a declarat ministrul Apărării.
El a precizat că România are deja contracte pentru patru nave, în valoare de 900 de milioane de euro, și a pus bani în SAFE pentru încă patru nave suplimentare — o investiție fără precedent în istoria recentă a marinei militare române.
🗞️ Citește și Acestea
Mecanismul SAFE și localizarea producției în România.
Conform Digi24, dintre cele 21 de programe de înzestrare, 11 sunt achiziții unice ale României, iar 10 sunt realizate în parteneriat cu alte state europene. Cele 11 proiecte exclusive reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare.
„11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să existe un procent de localizare în România”, a precizat Miruță.
Ministrul a avertizat că un procent de localizare prea agresiv poate dubla prețul unui contract. Prin urmare, negocierea unui procent realist — între 60 și 80% — este esențială pentru eficiența cheltuielilor militare.
Lecțiile din patru ani de război în Ucraina.
Miruță a subliniat că invazia rusă din Ucraina a adus lecții concrete care se regăsesc acum în noua lege a Apărării Naționale, aflată în dezbatere în Senat. Sunt discutate aeronave fără pilot, atacuri hibride și tehnologii care devin depășite în câteva săptămâni pe front.
„Dincolo de tehnologiile astea care și-au dovedit diverse eficiențe, eu observ că s-a reușit ceva ce nu s-a imaginat, și anume unitatea țărilor membre ale Uniunii Europene”, a spus ministrul, evidențiind coeziunea alianței ca cel mai important rezultat strategic al conflictului.
O problemă serioasă identificată de Miruță este starea industriei naționale de apărare — uzine cu decenii de investiții zero, unde, după propria sa descriere, „cresc copaci în hale”. Mecanismul SAFE este conceput tocmai pentru a reactiva aceste capacități prin joint-venture-uri cu firme internaționale care aduc tehnologie de ultimă generație.
Implicații strategice pentru România și Flancul Estic.
România se află acum într-o poziție de construire activă a credibilității sale militare în fața aliaților NATO și UE. Fără investiții demonstrabile, argumentele pentru un hub de securitate la Marea Neagră ar rămâne simple declarații de intenție.
Dacă toate cele 21 de proiecte vor fi livrate până în 2030, România va dispune de capacități militare semnificativ superioare față de 2022. Ministrul a nuanțat că eventualele întârzieri nu vor duce la pierderea integrală a finanțărilor, ci proporțional cu producția nerealizată.
Strategia anunțată de Miruță urmează să fie testată atât de capacitatea reală a industriei românești de a-și onora contractele, cât și de evoluția negocierilor de pace din Ucraina.
