Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Gigantul rus Lukoil a acționat în instanță statul român, invocând un caz de forță majoră care îi blochează operațiunile la perimetrul offshore de gaze Trident din Marea Neagră, potrivit G4Media. Acțiunea, înregistrată pe 13 februarie 2026 la Tribunalul București, survine pe fondul sancțiunilor americane și al tensiunilor geopolitice care fac imposibilă continuarea activității.
Procesul Lukoil: cine sunt pârâții și ce se cere în instanță.
Lukoil Overseas Atash BV, subsidiara olandeză a grupului rus și operator al perimetrului EX-30 Trident, unde deține circa 88% din concesiune (restul de 12% revenind Romgaz), a depus o „acțiune în constatare existență caz de forță majoră” la Tribunalul București. Pârâții sunt Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Stocarea Carbonului (ANRMPSG) și Romgaz.
Perimetrul Trident se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm. Conform Profit.ro, acțiunea a fost înregistrată la o zi după ce Guvernul a hotărât instituirea unui regim de supraveghere extinsă asupra Lukoil Overseas Atash BV și altor trei companii din România ale grupului rus.
Contextul geopolitic: sancțiuni și termene-limită.
Pe 11 februarie, Ministerul Energiei a recomandat supraveghere extinsă asupra entităților Lukoil din România, justificând măsura prin prevenirea scurgerii de capital și eliminarea unei „vulnerabilități strategice” reprezentate de asocierea cu un operator rus la Trident.
🗞️ Citește și Acestea
Presiunea externă este majoră: potrivit agenției Reuters, Lukoil are termen până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din străinătate, sub imperiul sancțiunilor americane. Recent, compania a anunțat un acord preliminar cu fondul american Carlyle pentru vânzarea diviziei internaționale, însă tranzacția rămâne condiționată de aprobări și concurată de alți potențiali cumpărători.
Ce urmează pentru România după retragerea Lukoil.
Potrivit HotNews.ro, Legea petrolului permite titularului să ceară instanței de contencios administrativ pronunțarea încetării acordului în caz de forță majoră, fără obligarea la plata de daune-interese. Guvernul a pregătit, totodată, instrumente juridice pentru denunțarea unilaterală a acordului din motive de securitate națională.
Expertul în energie Dumitru Chisălița avertizează că retragerea Lukoil depășește sfera contractuală: „Devine geopolitică, economică și, mai ales, europeană. Trident era una dintre piesele potențiale ale securității energetice a României și Europei.” El subliniază totodată că o repoziționare a proiectului sub un operator fără risc de sancțiuni ar putea face perimetrul mai atractiv pentru investitori occidentali.
Întrebarea-cheie rămâne dacă România va reuși să transforme retragerea Lukoil într-o oportunitate strategică sau dacă zăcământul va rămâne blocat în incertitudine juridică.
