Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul României a adoptat o hotărâre prin care susține oficial planul Uniunii Europene pentru dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză, un proiect estimat la 345 de miliarde de euro până în 2040. Decizia marchează integrarea României în principalele coridoare feroviare europene și deschide calea pentru modernizarea infrastructurii de transport.
Investiție europeană de 345 de miliarde de euro.
La nivelul Uniunii Europene, finalizarea rețelei transeuropene de mare viteză necesită investiții de aproximativ 345 de miliarde de euro până în 2040. Finanțarea va proveni dintr-un mix de fonduri europene, naționale și private, conform planului publicat în Monitorul Oficial pe 25 februarie 2026.
Beneficiile economice estimate la nivel european ar putea ajunge la aproximativ 750 de miliarde de euro, prin crearea de locuri de muncă, creșterea competitivității industriei feroviare și stimularea dezvoltării regionale. Hotărârea Senatului, adoptată în ședința din 23 februarie, reflectă poziția oficială a României față de acest proiect strategic.
Reducerea decalajelor Est-Vest prin coridoare moderne.
Senatul subliniază că integrarea rapidă a României în principalele coridoare feroviare europene va contribui la reducerea decalajelor de infrastructură față de statele vest-europene. Documentul evidențiază că dezvoltarea rețelei de mare viteză va facilita interoperabilitatea tehnică și eliminarea blocajelor transfrontaliere, conform Jurnalul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Extinderea infrastructurii feroviare ar putea crește capacitatea disponibilă pe rețeaua convențională pentru transportul de pasageri și marfă, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară. Planul european vizează conectarea capitalelor și a marilor orașe din Uniunea Europeană printr-o infrastructură feroviară modernă, capabilă să reducă semnificativ timpii de călătorie.
Alternative la zborurile scurte și transport mai sustenabil.
O rețea de mare viteză care să conecteze capitalele și marile centre urbane ar putea oferi călătorilor o alternativă rapidă și mai puțin poluantă la zborurile pe distanțe scurte și la transportul individual cu autoturismul, potrivit România Liberă.
Conexiunile mai bune ar putea contribui la reducerea presiunii demografice asupra marilor orașe și la stimularea dezvoltării localităților mai mici. Planul european prevede că pasagerii ar putea călători între București și Budapesta în 6 ore, față de 15 ore în prezent, iar între Berlin și Copenhaga în 4 ore, în loc de 7 ore.
Context și provocări pentru România.
Deși hotărârea Senatului nu indică o sumă concretă alocată României, poziționarea oficială deschide calea negocierilor la nivel european. Alocările urmează să fie stabilite ulterior, în funcție de proiectele concrete și de cadrul financiar multianual al UE.
În prezent, România se confruntă cu provocări majore în infrastructura feroviară existentă. Viteza medie a trenurilor de marfă este sub 30 km/h, iar cea a trenurilor de călători rareori depășește 60 km/h, conform Newsweek România. Peste jumătate din rețeaua națională este afectată de restricții de viteză.
Cei 12.128 km de cale ferată de mare viteză existenți în Europa sunt concentrați în mare parte în patru state vest-europene (Franța, Germania, Italia și Spania), în timp ce Europa Centrală și de Est rămâne slab conectată. Planul UE urmărește să tripleze dimensiunea rețelei de mare viteză, permițând trenurilor să circule cu peste 250 km/h.
