Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri dimineață, 27 februarie 2026, legea care reformează pensiile de serviciu ale magistraților, la o zi după publicarea motivării Curții Constituționale în Monitorul Oficial. Reforma vine după luni de tensiuni între Guvern și sistemul judiciar și este esențială pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR, conform Cotidianul.
Promulgarea urgentă după decizia CCR.
„Am promulgat în această dimineață legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale”, a anunțat Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului a subliniat că „recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”.
Legea a fost declarată constituțională de CCR pe 18 februarie cu un vot de 6 la 3, după cinci amânări succesive ale deliberărilor. Motivarea completă, publicată joi seară, permitea președintelui să promulge actul normativ fără întârziere, potrivit Aktual24.
Ce prevede noua lege.
Reforma aduce schimbări radicale în calculul pensiilor magistraților. Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, plafonat la maximum 70% din ultima indemnizație netă. Anterior, magistrații beneficiau de pensii ce puteau atinge aproape 100% din ultimul salariu.
🗞️ Citește și Acestea
Vârsta standard de pensionare va crește etapizat până la 65 de ani, pe o perioadă de 15 ani. Până în 2042, vârsta va crește anual cu un an. Magistrații se pot pensiona anticipat cu vechime de 35 de ani, dar cu o penalizare de 2% anual până la împlinirea vârstei standard.
Comparații europene și motivarea CCR.
În motivarea deciziei, CCR a comparat pensiile magistraților români cu cele din țări europene. În Franța, pensia medie a unui magistrat este de 4.180 de euro, de 2,5 ori mai mare decât pensia medie la nivel național. În Germania, pensia unui magistrat este de 5.003 de euro, reprezentând 2,8 ori pensia medie.
În România, după aplicarea noii legi, pensiile magistraților vor fi de 6,7 ori mai mari decât pensia medie națională. Curtea a subliniat că „nu poate evalua oportunitatea politicilor publice” și că „nu are competența de a cuantifica impactul bugetar”, respingând astfel criticile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reacții din sistemul judiciar.
Șefii celor 16 Curți de Apel și Uniunea Națională a Judecătorilor din România au cerut președintelui să întoarcă legea la Parlament pentru reexaminare. Magistrații susțin că reforma „încalcă statutul magistratului”, „generează trei categorii de pensionari speciali” și produce „discriminări în Justiție”.
ÎCCJ a anunțat că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența Justiției, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”. Opinia separată a doi judecători CCR avertiza că plafonarea la 70% din venitul net „lipsește de efect pensia de serviciu” și că „pensia contributivă din sistemul public va depăși în interval scurt pensia de serviciu”.
Mesajul lui Nicușor Dan către magistrați.
Președintele a încercat să tempereze nemulțumirile sistemului judiciar. „Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a transmis șeful statului. Acesta a promis că „va susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea”.
Implicații pentru PNRR.
Reforma pensiilor magistraților era o jalon esențială pentru deblocarea fondurilor europene. România risca să piardă 231 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierii acestei reforme, care trebuia finalizată până în decembrie 2025. Premierul Ilie Bolojan, aflat la Bruxelles pentru negocieri, s-a declarat „încrezător că România va putea recupera banii pierduți”.
Într-o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Bolojan a prezentat „stadiul implementării PNRR, cu accent asupra îndeplinirii jaloanelor referitoare la reforma pensiilor magistraților”. Comisia Europeană urmează să transmită un răspuns oficial „în prima parte a lunii martie” privind cererile de plată 3 și 4.
Contextul economic.
CCR a motivat urgența reformei prin „situația economică dificilă” a României, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o datorie publică de 54,8% din PIB. Curtea a susținut că Comisia Europeană suspendase 869 de milioane de euro din PNRR, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a fost „o măsură luată in extremis”.
Conform CCR, noile prevederi sunt „un răspuns energic și necesar la situația financiar-bugetară a statului”. Curtea a clarificat că pensia de serviciu nu are ca temei constituțional articolul 47 (dreptul la pensie), ci articolul 124 (independența judecătorilor), ceea ce justifică un regim special, dar nu privilegii excesive.
