Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană pregătește înlocuirea celor trei directive din 2014 privind achizițiile publice cu un Regulament unic, direct aplicabil în toate statele membre, potrivit unui draft citat de Keystone Procurement. Propunerea legislativă, așteptată oficial pe 9 septembrie, este considerată cea mai amplă reformă a legislației europene în domeniu din ultimul deceniu și vizează un sector care înseamnă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii.
Trei directive, transformate într-un singur regulament
Directivele 2014/24/UE, privind achizițiile publice clasice, 2014/25/UE, pentru sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, și 2014/23/UE, privind concesiunile, vor fi înlocuite de un singur act normativ cu aplicabilitate directă, fără a mai necesita transpunere separată în legislația fiecărui stat membru. Reforma face parte din obiectivele stabilite de Comisie prin Strategia pentru Piața Unică, potrivit paginii oficiale a Direcției Generale Piață Internă a Comisiei Europene.
Comisia a derulat, pe parcursul ultimilor doi ani, o evaluare a directivelor din 2014, ale cărei concluzii au fost publicate în octombrie 2025. Evaluarea a arătat că actualele reguli nu au îmbunătățit semnificativ claritatea juridică sau flexibilitatea, în timp ce reglementările sectoriale suplimentare au crescut complexitatea. Deși transparența s-a îmbunătățit și valoarea totală a contractelor s-a dublat, riscurile de corupție persistă, iar lacunele în date limitează monitorizarea sistemului.
Ce aduce nou regulamentul: calitate, IMM-uri și preferință europeană
Publicația de specialitate Agence Europe notează că textul aflat în lucru introduce proceduri noi, printre care o „procedură deschisă-negociată” aplicată implicit, menită să descurajeze atribuirea contractelor exclusiv pe baza prețului. De asemenea, autoritățile contractante vor putea limita participarea ofertanților din state terțe fără reciprocitate comercială și vor putea puncta suplimentar produsele și firmele europene, o formă de „preferință europeană” cerută inclusiv de Parlamentul European printr-o rezoluție adoptată în septembrie 2025.
🗞️ Citește și Acestea
Europarlamentarul român Andi Cristea (PSD), membru al Parlamentului European, a comentat proiectul de reformă într-o postare publică, apreciind că schimbarea este, per ansamblu, una favorabilă României. El a subliniat, printre altele, plafonarea la 50% din valoarea contractului a cerințelor de cifră de afaceri impuse IMM-urilor și introducerea principiului „once-only” pentru verificarea digitală a documentelor.
„Se schimbă regulile jocului”, a scris europarlamentarul, referindu-se la trecerea de la evaluarea bazată exclusiv pe preț la atribuirea contractelor pe baza raportului calitate-preț.
Avertismentul unui europarlamentar: birocrația scade, dar decizia devine mai complexă
Andi Cristea a atras atenția asupra unui paradox al reformei: deși procedural va fi mai simplu, complexitatea deciziei de cumpărare crește semnificativ, pentru că autoritățile contractante vor trebui să evalueze simultan preț, calitate, cost al ciclului de viață, impact social, inovare, proveniența furnizorului și securitatea lanțului de aprovizionare. Potrivit europarlamentarului, efectul va fi diferit în funcție de nivelul de profesionalizare al administrației: pentru o instituție bine organizată, noile reguli vor fi mai flexibile decât sistemul actual, în timp ce pentru una slab pregătită, trecerea de la aplicarea mecanică a regulilor la raționamentul profesional complex poate deveni un obstacol suplimentar.
Nici Comisia Europeană și nici Guvernul României nu au comunicat, până la acest moment, o poziție oficială legată de impactul specific al reformei asupra administrației românești, evaluarea capacității instituționale rămânând, deocamdată, un subiect deschis.
Un calendar deja amânat de mai multe ori
Adoptarea propunerii legislative a fost inițial planificată pentru al doilea trimestru din 2026, însă termenul a fost decalat succesiv, cea mai recentă dată vizată fiind 9 septembrie 2026, potrivit informațiilor centralizate de firma de consultanță Keystone Procurement. După publicarea oficială, textul va intra în procesul legislativ european obișnuit, cu negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE, proces care, potrivit estimărilor din domeniu, durează în medie aproximativ 20 de luni de la propunere la adoptare, la care se adaugă timpul necesar transpunerii ori adaptării administrative în statele membre.
Comitetul European al Regiunilor a cerut deja Comisiei, printr-un aviz adoptat în martie, să simplifice cadrul legislativ și să întărească dimensiunea teritorială a reformei, ținând cont că aproape 45% din achizițiile publice europene sunt gestionate de autoritățile locale și regionale. Rămâne de văzut dacă textul care va fi publicat pe 9 septembrie va păstra neschimbate elementele centrale discutate până acum, sau dacă presiunile din partea statelor membre și ale sectorului privat vor mai modela forma finală a regulamentului.
